PSD consideră că prin Legea asistenței sociale se încalcă articolele din Constituție legate de statul social și se restrâng drepturile fundamentale, actul normativ fiind în integralitate neconstituțional, se arată în sesizarea redactată de social-democrați.
PSD precizează că legea încalcă principiul statului social și dreptul la măsuri de asistență socială. Totodată, partidul consideră că articolul 14 din Legea asistenței sociale contravine flagrant prevederilor din articolul 16 din Constituție, întrucât condiționează stabilirea Indicatorului social de referință în funcție de „tipul de familie”, în timp ce Constituția României nu face distincție între diferite tipuri de familie.
PSD consideră că legea lasă la arbitrariul instituțiilor publice atât definirea sintagmei „tip de familie”, cât și acordarea beneficiilor sociale în funcție de acest criteriu neconstituțional.
În sesizarea PSD se mai arată că, prin acest act normativ, „legiuitorul urmărește, în fapt, restrângerea drepturilor fundamentale”. „Scopul real al legii este scăderea cheltuielilor bugetare cu asistența socială, și nu combaterea sărăciei (în condițiile în care indicele sărăciei a cunoscut o evoluție ce a ajuns în acest an la un maxim istoric în perioada de după 1989)”, scrie PSD, adăugând că restrângerile drepturilor fundamentale nu pot fi justificate prin prisma articolului 53 din Constituție.
„Motivele reale pentru luarea măsurilor prevăzute de lege (criza economică, cuantumul ridicat al cheltuielilor publice etc.) nu sunt anume reglementate de art. 53 din Constituție și, în niciun caz, nu pot fi asimilate situațiilor excepționale menționate de textul legii fundamentale apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”, scrie PSD.
Totodată, social-democrații arată în sesizarea formulată că „Legea asistenței sociale este redactată în mod deficitar, insuficient elaborată, date fiind numeroasele articole subiective, generice și imprecise”.
Purtătorul de cuvânt al departamentelor PSD, Lia Olguța Vasilescu, declara, joi, că USL va ataca la Curtea Constituțională această lege atât pe procedură, cât și pe fond, susținând că la Camera Deputaților a fost dat „un vot fraudulos”.
Lia Olguța Vasilescu a explicat că la votul final asupra legii inițial au fost anunțate 164 de voturi „pentru” care ar fi fost insuficiente, iar la câteva secunde pe tabelul electronic s-a modificat numărul de voturi „pentru” la 168.
De asemenea, Lia Olguța Vasilescu a mai spus că inițiatorul acestei legi a fost Sebastian Lăzăroiu care într-o emisiune televizată ar fi recunoscut că nu știe câte persoane asistate sunt în România.
„Inițiatorul acestei legi a fost Sebastian Lăzăroiu, cel care a recunoscut că nu știe câți asistați sunt în România, dar a făcut această lege”, a adăugat Vasilescu.
Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Economist Conferences Bucharest Summit, că cele 54 de programe naționale de protecție socială costă 19 miliarde de lei anual, el precizând că prin legea care reduce numărul acestora la nouă se va face o alocare corectă a resurselor.
Camera Deputaților a adoptat, marți, cu 168 de voturi „pentru” și 5 voturi „împotrivă”, Legea asistenței sociale, deputații opoziției neexprimându-și votul.
Reprezentanții PSD și PNL s-au opus acestui proiect de lege, pe motiv că este un pretext de diminuare în bugetul de stat pe 2012 a cheltuielilor cu asistența socială.
Amendamentele de fond ale opoziției la cele 147 de articole ale proiectul de lege au fost repinse prin vot.
Camera Deputaților este forul decizional în cazul acestui proiect de lege, pe care Senatul l-a adoptat tacit, după ce a blocat proiectul timp de două luni.
Proiectul legii asistenței sociale adoptat marți de deputați prevede că responsabilitatea privind dezvoltarea capacității de integrare socială și soluționarea situațiilor de dificultate revine fiecărei persoane, precum și familiei acesteia.
Acesta mai definește sistemul de asistență socială, clasificarea, criteriile de acordare, organizarea beneficiilor și serviciilor sociale, propune înființarea Institutului Național de Evaluare a Dizabilității, regulile de alocare a fondurilor de la bugetul de stat pentru serviciile sociale. Beneficiile sociale și serviciile sociale vor fi reglementate prin legi speciale.
Comisia de muncă a Camerei Deputaților a introdus unele amendamente, cele mai multe de formă. Unele prevederi introduse de comisie se referă însă la precizarea că beneficiile de asistență socială finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale se vor acorda sub rezerva achitării de către beneficiar a obligațiilor de plată către bugetul local.
Plata beneficiilor sociale se poate efectua în funcție de opțiunile beneficiarului și în tichete sociale, nu numai prin mandat poștal sau cont bancar. Modalitatea de acordate prin tichetele sociale se va stabili prin legi speciale.
Alte prevederi introduse de comisie se referă la faptul că serviciile sociale pot funcționa numai dacă sunt acreditate și că autoritățile administrației publice vor asigura informarea beneficiarilor cu privire la serviciile oferite de furnizorii privați de servicii sociale, iar beneficiarul are dreptul să aleagă liber dintre furnizorii de servicii acreditați.
Ministerul Muncii va avea și atribuția de a analiza anual, la nivel național, datele privind sărăcia, incluziunea socială și să identifice factorii care duc la incluziune socială, să elaboreze rapoarte, să formuleze recomandări pe această temă.
Alte amendamente ale comisiei de administrație prevăd că activitatea de evaluare a personalelor care prezintă afecțiuni generatoare de dizabilități sau de invaliditate se va realiza de Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare.
Un amendament introdus la propunerea opoziției prevede că sumele alocate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanțarea serviciilor sociale se realizează în următoarea ordine: serviciile sociale ale copilului separat de părinți care necesită protecție specială, serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilități, în funcție de tipul serviciilor, serviciile adresate copilului și familiei, precum și pentru persoanele vârsnice, serviciile adresate persoanelor fără adăpost și persoanelor cu risc de excluziune socială, în funcție de tipul serviciilor.
