PSD a depus, miercuri, o sesizare la Curtea Constituțională în care contestă la alegerea lui Vasile Blaga în funcția de președinte al Senatului, a anunțat senatorul Dan Șova.
Întrebat dacă partidul pe care îl reprezintă a contestat la Curtea Constituțională alegerea lui Vasile Blaga în funcția de președinte al Senatului, Dan Șova a răspuns: „PSD a depus în cursul zilei de astăzi”.
„O chestiune tehnică – s-a reluat practic demonstrația din 2005, anume că președintele trebuia să fie de la PSD, pentru că este rezultatul algoritmului din alegeri. PSD a luat cele mai multe voturi în alegeri și era normal să i se atribuie una din cele două Camere. Vom vedea ce va decide Curtea”, a continuat Șova.
PSD a anunțat încă de alegerea lui Vasile Blaga în funcția de președinte al Senatului că va depune contestație la CC.
Vasile Blaga a fost ales în 28 noiembrie președinte al Senatului, cu 69 de voturi în favoarea sa, față de 63 de voturi „pentru” întrunite de candidatul opoziției, Titus Corlățean.
Alegerea noului președinte al Senatului a avut loc urmare a revocării din această funcție a lui Mircea Geoană, la solicitarea PSD, după excluderea acestuia din partid.
De altfel, Curtea Constituțională discută, miercuri, contestația lui Mircea Geoană referitoare la hotărârea Senatului prin care s-a constatat încetarea mandatului său de președinte al acestei Camere legislative.
Ședința a început la ora 11.00.
Mircea Geoană a înaintat această contestație Curții Constituționale în 24 noiembrie. Geoană a spus că votul prin care s-a aprobat hotărârea de încetare a mandatului său de președinte al Senatului este unul politic, pe care îl respectă, dar a susținut că motivele invocate de grupul PSD nu sunt regulamentare și constituționale. Revocarea sau retragerea sprijinului politic se aplică exclusiv membrilor Biroului Permanent, iar președintele Senatului, conform deciziei CC nr 601, are un statut distinct în cadrul BP, a susținut Geoană.
Potrivit Deciziei 601 din 14 noiembrie 2005 a Curții Constituționale, votul acordat președintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancțiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcție a președintelui pentru săvârșirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică.
„Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din același grup parlamentar, care nu-și poate pierde dreptul la funcția de președinte, dobândit în virtutea rezultatelor obținute în alegeri, respectându-se principiul configurației politice. În același sens, Curtea Constituțională reține că revocarea din funcție înainte de expirarea mandatului produce întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu și asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat în Biroul permanent și, în consecință, de a propune alegerea unui alt senator în locul devenit vacant. Neobservarea principiului menționat și instituirea posibilității alegerii unui nou președinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecință ca sancțiunea aplicată președintelui Senatului, revocat din funcție, să se extindă asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constituția României nu permite aplicarea unei asemenea sancțiuni cu caracter colectiv”, se arată în decizia Curții.
Curtea Constituțională a constatat, astfel, că articolul din Regulamentul Senatului care prevede revocarea din funcție a președintelui Senatului, pentru încălcarea Constituției sau a regulamentelor parlamentare, este neconstituțional, întrucât contravine dispozițiilor constituționale privind dreptul fundamental la apărare și principiul configurației politice în alcătuirea Biroului permanent.
