Psalmii

Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și folositoare”
De aceea a fost scrisă de Duhul pentru toți oamenii, ca fiecare să luăm din ea, ca dintr-un spital obștesc al sufletelor, tămăduirea pentru propria noastră boală. Că spune Scriptura: „Tămăduirea va pune capăt marilor păcate”. Altele ne învață Profeții, altele Cărțile istorice, altele Legea, și altele felul de sfătuire al Pildelor. Cartea Psalmilor însă cuprinde ce este folositor din toate: profețește cele viitoare, ne aduce aminte de faptele istorice, dă legi pentru viață, ne învață cele pe care trebuie să le facem. Și, ca să spun pe scurt, Cartea Psalmilor este o vistierie obștească de învățături bune, dînd fiecăruia, după sîrguința lui, ce i se potrivește. Tămăduiește rănile vechi ale sufletelor și aduce grabnică însănătoșire celui de curînd rănit; îngrijește pe cel bolnav și păstrează sănătos pe cel care nu-i atins de boală; într-un cuvînt, îndepărtează, pe cît e cu putință, patimile care se încuibaseră în felurite chipuri în viața oamenilor; și face aceasta cu seducție măsurată și cu dulceață, sădind în suflet gînd plin de înțelepciune.
Duhul cel Sfînt a văzut că neamul omenesc este greu de îndrumat spre virtute și că noi, din pricina înclinării spre plăcere, neglijăm cu totul viețuirea cea dreaptă. De aceea, ce face? A unit dogmele cu plăcerea cîntatului, ca, o dată cu dulceața melodiei, să primim pe nesimțite și folosul cuvintelor de învățătură; face la fel ca doctorii cei înțelepți; aceștia adeseori ung de jur împrejur cu miere paharul în care dau bolnavilor fără poftă de mîncare doctorii mai amare. Pentru aceasta ni s-au alcătuit aceste melodii armonioase ale psalmilor, pentru ca celor care sînt copii și tineri cu purtarea să li se pară că ei cîntă, dar de fapt își instruiesc sufletul. Că n-a plecat de la biserică cineva din cei mulți și trîndavi păstrînd cu ușurință în minte vreo poruncă apostolică sau profetică; dar cuvintele psalmilor le cîntă și acasă, și le fredonează și în piață. Dacă unul dintre cei care se sălbăticesc cumplit din pricina mîniei intră în biserică, ei bine, cînd începe să se cînte psalmul, atunci, datorită melodiei, pleacă din biserică cu sălbăticia sufletului potolită.
Da, psalmul este liniște a sufletelor, conducător al păcii; potolește tulburarea și vîlvătaia gîndurilor, înmoaie mînia sufletului și înfrînează pe cel desfrînat. Psalmul leagă prietenii, unește pe cei de departe, împacă pe cei învrăjbiți. Cine se mai poate socoti vrăjmaș al celui cu care a înălțat același glas spre Dumnezeu?
Cîntatul psalmilor aduce deci cel mai mare bun: dragostea
Cîntatul împreună este ca un lanț care duce la unire; unește poporul în simfonia unui singur cor. Psalmul pune pe fugă pe demoni și aduce pe îngeri într-ajutor; este arma pentru frica de noapte; odihnă pentru ostenelile zilei; este întărirea pruncilor, podoaba celor în floarea vîrstei, mîngîiere bătrînilor, găteala foarte potrivită femeilor. Psalmul populează pustiurile, cumințește piețele; este carte elementară de învățătură pentru cei ce intră în viață; creștere pentru cei ce înaintează în vîrstă, întărire pentru cei maturi.
Psalmul scoate lacrimă și din inima de piatră
Psalmul este glas al Bisericii; psalmul înveselește sărbătorile; psalmul naște tristețea cea după Dumnezeu; psalmul scoate lacrimă și din inima de piatră; psalmul este lucrul îngerilor, viețuire cerească, parfum duhovnicesc. Ce descoperire înțeleaptă a Învățătorului, Care a meșteșugit ca, o dată cu cîntarea, să învățăm și cele ce ne folosesc! De aceea se și întipăresc mai bine în suflete învățăturile. Învățătura dată cu silă de obicei nu rămîne; dar învățătura cu plăcere și cu bucurie se fixează mai trainic în sufletele noastre. Ce nu poți învăța din psalmi? După părerea mea, profetul, inspirat de Duhul, a arătat harul cel de sus care răsună în psaltire, pentru că dintre toate instrumentele muzicale numai psaltirea își are cauza sunetelor în partite de sus ale ei. La chitară și la liră aramă răsună de dedesubtul locului unde pînă atinge coardele; psaltirea însă are cauzele ritmurilor armonioase în partea de sus, ca și noi să căutăm a cugeta cele de sus și să nu ne pogorîm la patimile trupului din pricina dulceții melodiei. Socot însă că profetul, prin construcția acestui instrument muzical, ne-a arătat, în chip adînc și înțelept, și aceea că oamenii care au sufletele bine constituite și armonioase se urcă ușor la cele de sus.
II Tim 3, 16 Eccl 10,4
(Fragment din Talcuiri la Psalmi de Sfantul Vasile cel Mare)