Protecția Copilului Suceava are nevoie de încă nouă psihologi care să consilieze copiii și adulții din centrele sociale din județ

Deficitul de specialiști, în principal de psihologi și psihoterapeuți din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecției Copilului Suceava ar putea crea disfuncții în evoluția copiilor și adulților din centrele de plasament și centrele de recuperare. Din organigrama Protecției Copilului Suceava rezultă că în acest moment în instituție își desfășoară activitatea 50 de psihologi. Ar mai fi nevoie de încă nouă, însă Serviciul Resurse Umane a demarat procedura de organizare a concursului doar pentru patru. Primul lucru la care se gândesc în abordarea copilului instituționalizat, susțin oamenii care lucrează în asistență socială, este acela de a-i oferi confort psihologic și a-l face să depășească situația dramatică pe care a trăit-o în urma abandonului, de a-i stimula resurse de vindecare interioară. Cu toate acestea, specialiștii care sunt în măsură să facă acest lucru, psihologi și psihoterapeuți, sunt destul de puțini în sistemul de stat, nu mai la Suceava, ci în întreaga țară, sunt depășiți de numărul mare de cazuri problematice, nemotivați financiar și de multe ori insuficient pregătiți pentru a face față numărului de cazuri dificile cu care se confruntă zi de zi.
Tulburări de personalitate
Psihologul Cecilia Luca (Serviciul Management de Caz, Protecția Copilului Suceava) ne-a spus că atunci când un copil se desparte de părinții săi sau de persoanele apropiate din viața sa se produce un dezechilibru puternic cu consecințe serioase la nivelul structurii de personalitate în formare. „Pe un astfel de teren carențial din punct de vedere afectiv se poate dezvolta o personalitate cu dezvoltare dizarmonică caracterizată de elemente ca: tulburări de conduită, auto și heteroagresivitate, instabilitate emoțională, impulsivitate, intoleranță la frustrare, slab autocontrol al impulsurilor, tulburări de somatizare, afectarea sferei sociale, abilități sociale slab dezvoltate, relaționare interpersonală conflictuală sau tendințe spre izolare și retragere socială”. Statisticile arată ca 80% din cazurile de abuz sau neglijare în anii copilăriei pot conduce la instalarea la vârsta adultului tânăr a unei tulburări de personalitate.
Repartizarea psihologilor pe centre de copii și adulți
Din cei 50 de psihologi care își desfășoară activitatea în cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava, în aparatul propriu sunt 18 psihologi, iar ceilalți împărțiți astfel: Servicii sociale pentru copii cu dizabilități/Centrul de recuperare neuro-psiho-motorie Blijdorp – O nouă viață Suceava – doi psihologi; Serviciul echipe mobile: Compartiment echipa mobilă Gura Humorului: un psiholog; Compartiment echipa mobilă Fălticeni: un psiholog; Compartiment echipa mobilă Siret: un psiholog; Centrul social cu destinație multifuncțională Gura Humorului: un psiholog; Servicii multifuncționale pentru copilul aflat în dificultate Gura Humorului /Centrul de recuperare: trei psihologi; Servicii multifuncționale de tip rezidențial Suceava/ Modul de tip familial „Micul Prinț”: un psiholog; Casa de tip familial „Visătorii” Fundu Moldovei: un psiholog; Servicii pentru copilul aflat în dificultate Siret/Compartiment de recuperare neuro-psiho-motorie „Ama Deus”: un psiholog; Centrul de recuperare pentru copii cu dizabilități/ T.S.A. și psihoterapie Suceava: patru psihologi; Servicii de protecție de tip familial pentru copii cu dizabilități/Compartiment de recuperare, Suceava: un psiholog; Servicii multifuncționale pentru copilul aflat în dificultate Fălticeni: doi psihologi; Centrul de plasament „Mihail și Gavril” Solca: un psiholog; Servicii sociale pentru adulți cu handicap Suceava/Centrul de servicii de recuperare neuro-motorie pentru persoane adulte cu handicap(de tip ambulatoriu): doi psihologi; Centrul de recuperare și reabilitare persoane cu handicap „O Nouă Viață” Siret/Casa Killybegs: un psiholog care deservește toate casele pentru adulți cu dizabilități; Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică Mitocu Dragomirnei: un psiholog; Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică Zvoriștea: un psiholog; Centrul de recuperare și reabilitare persoane cu handicap Pojorâta: un psiholog; Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică Sasca Mică: patru psihologi; Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică Costâna: un psiholog; Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică „O Nouă Șansă” Todirești: un psiholog.
Problemele cu care se confruntă copiii sau tinerii din cadrul centrelor de plasament
Pentru că sunt mai puțini decât necesarul minim, de multe ori psihologii lucrează cu câteva persoane recomandate de colegii care răspund de centrul respectiv, cazuri mai grave, fără a cunoaște situația în ansamblu, fără a avea timp să stea de vorbă cu fiecare beneficiar. În multe cazuri, sarcina de a veni în sprijinul copiilor sau adulților cu dizabilități revine unui medic, de regulă psihiatru, care le prescrie bolnavilor tratamente medicamentoase, pentru a-i calma sau a-i ține într-o stare de „liniște”, deși ei ar avea nevoie și de consiliere psihologică, pentru a se cunoaște traumele care au determinat tulburările de comportament. Problemele cele mai cunoscute cu care se confruntă copiii sau tinerii din cadrul centrelor de plasament sau caselor de tip familial sunt în primul rând lipsa legăturii cu familia sau legătura deficitară cu părinții, integrarea școlară și socială, teama de necunoscut și în privința stabilității viitorului, mai ales la împlinirea vârstei de 18 ani. Psihologul Daniela Ștefănescu, de la Servicii Multifuncționale pentru Copilul aflat în Dificultate Gura Humorului, a explicat că depășirea problemelor și traumelor presupune parcurgerea mai multor etape, „înțelegerea situației în care se află, acceptarea, oferirea unui sens filmului existențial particular, căutarea soluțiilor și activarea resurselor personale – valorizarea punctelor tari. Pentru aceasta copiilor și tinerilor li se oferă suport și sprijin, consiliere, terapii specifice, psihoeducație și îndrumare”.
Purtătoarea de cuvânt a DGASPC Suceava: „cel mai bun psiholog este familia”
Din cei peste 21.000 de suceveni încadrați într-o categorie de persoană cu handicap (circa 19.000 de adulți și 2.000 de minori), înregistrați în evidențele Direcției Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Suceava, circa 800 de adulți și 1.300 de copii sunt internați în centre sociale și beneficiază de serviciile unui psiholog sau psihoterapeut. Nicoleta Daneliuc, purtătoarea de cuvânt a DGASPC Suceava, ne-a spus că „cel mai bun psiholog este familia”. „Mergeți în orice centru de copii sau adulți, unde se presupune că au parte de servicii specializate, psiholog, asistent social, psihoterapeut și să vedeți că de cum intri pe poarta centrului, beneficiarii te vor întreba când vine familia lor în vizită, când îi va lua acasă…”. Purtătoarea de cuvânt a punctat din nou faptul că nu trebuie încurajată internarea copiilor și bătrânilor în centre sociale, ci îngrijirea lor la domiciliu, în familie. În grija statului ar trebui să ajungă doar cazurile foarte grave, unde există disfuncții în familia copilului sau adultului bolnav, unde primăria a făcut tot ce a fost omenește, dar persoana respectivă a rămas în continuare în situație de risc. „Pentru un beneficiar internat într-un centru, statul cheltuiește lunar circa 2.000 de lei. Dacă s-ar dezvolta mai mult serviciile socio-medicale la nivelul comunității, părinții copiilor cu dizabilități ar avea un sprijin, ar avea cui se adresa și ar învăța cum să facă față creșterii unui copil cu handicap. Cheltuielile ar fi mult mai mici. Statul nu poate să-i ia pe toți copiii în grija sa și asta nici nu este o soluție. Soluția este ca toți copiii să crească lângă părinții lor, în familie, bătrânii să își trăiască ultimii ani din viață în casa lor, îngrijiți de copii, de nepoți, înconjurați de dragoste. Așa trebuie să gândim, dacă nu vrem să le creăm o durere și mai mare ca aceea cauzată de boală”, a completat Nicoleta Danliuc.