Gazetele ne aduc o știre năucitoare: s-a descoperit gena prostiei! Au identificat-o cercetători de la Universitatea Emory și au denumit-o RGS-14. Popular, în lumea anglo-saxonă i se spune „gena Homer Simpson”, aluzie la personajul cretin din serialul de televiziune animat „Familia Simpson”. Totdeauna am fost înclinat să cred că proștilor le lipsește ceva, o rotiță-n creier, o supapă în calea gândirii hăbăuce, le scârțâie o terminație nervoasă coclită – și, când colo, aflu că le prisosește: au o genă în plus. Anihilabilă medical. Mă tem, totuși, că John Hepler, autorul neașteptatei descoperiri, nu dă dovadă de prea multă inteligență atunci când reduce prostia doar la incapacitatea de învățare și memorare. Una-i una, alta-i alta. Einstein dădea prostiei dimensiuni cu totul astrale când spunea că „Universul și prostia sunt infinite; totuși, de primul nu-s așa de sigur.”
De prostie însă, este. Și nu poate fi limitată la neputința învățăcelului de a memora buchea manualului. Cauzele, efectele și implicațiile fenomenului (altfel, cum să-i spui?) sunt mult mai adânci, mai opace și mai greu de definit. Dar să zicem că dl Hepler, după ce a experimentat îndelung pe șoareci, cărora le-a măsurat un consistent spor de inteligență după jugănirea genei Simpson, va izbuti să producă serul minune capabil să-i facă pe toți strălucitor de deștepți. Oare nu va fi sfârșitul lumii? Va să zică tu, prostul proștilor, iei recomandarea de la medicul de familie, cumperi de la farmacie fiola de ser anti-Simpson (nu-i pe lista de compensate), te duci la Secția „Inteligentia” a spitalului județean, acolo ți se pune o perfuzie cu serul miraculos, și, din idiot devii geniu. Nu-i greu de bănuit că tot românul s-ar buluci la ușa medicului mai ceva ca la service-urile ce montează cauciucuri de iarnă, solicitând, în virtutea drepturilor omului, grabnică perfuzare. Imediat, vaccinul se va vinde pe sub mână; la fel de instantaneu vor apare pilele, listele de priorități, intervențiile politice, exceptările și derogările. Țara ar avea enorm de câștigat dacă primul tratat va fi guvernul. Dar ce se va întâmpla mai departe? Abia atunci începe marea dramă.
În țara deștepților, evident, nu mai poate fi prostit nimeni. Candidații dubioși nu mai au cum năuci un popor blagoslovit cu IQ maxim. Cei ce dădeau tunuri vor avea de a face cu un stat la rându-i deșteptat, ca efect al cumulării celor 22 de milioane de inteligențe reșapate, așa ca ingineriile financiare, oricât de istețe și de susținute partinic, se vor poticni decisiv în zăgazul contra-pus de leacul anti-Simpson. În Parlament nu vei mai găsi picior de prostănac, așa că trupa „Sarmale reci” va trebui să-și scoată grabnic din repertoriu textul depășit „Nu știu cum s-a nimerit / Nu știu cum s-a potrivit / Că la noi prostia-i la putere”. Deșteptul care a așezat cuvintele pe ritmul melodiei se pare că n-a avut acces la informația pusă în undă de Em. Hurezeanu, potrivit căreia „În antichitate, cei care nu erau interesați de politică se numeau idioți”. Azi, cum o fi? Trebuie să recunoaștem că o lume alcătuită numai din ne-proști ar fi teribil de plicticoasă, stresantă și incomodă.
Toți fiind egal-deștepți, dialogurile ar urca în sfera strălucirii fade, nu vom mai avea Academie, grade didactice, note în catalog, ierarhii politice, prostul satului va cere daune pentru că a fost injectat cu întârziere, polițiștii vor sclipi (intermitent) de inteligență, orice tactică, de la table la războiul atomic, fi-va anihilată „in nuce”, vor dispărea bancurile și comediile, iar măria sa alegătorul se va afla în grea cumpănă când va trebui să aleagă un deștept dintr-o listă ornată numai și numai cu deștepți. Funcționează, însă, și o îndoială: o sugerează Belinda Cannone în cartea „Triumful prostiei – mic tratat despre prostia inteligenței” (Ed. „Nemira”), unde analizează „mecanismele care produc prostia tocmai pe tărâmul inteligenței”. Altfel spus, este studiată „neghiobia inteligenței: într-o lume a deștepților, va funcționa reflex o nouă ierarhie, dar scara gradațiilor nu va mai porni de jos, de la prost către deștept, ci va marca doar nuanțări în etajul superior, afectat minților luminate. Și tot la departajări și etajări gingașe se va ajunge… n-o fi mai bine s-o lăsăm baltă cu speculațiile și cu experimentările pe șoareci? Doar prostia, de când hăul, e scrisă-n legile omenești…
