Proști mai suntem!

Rafală de sondaje, cercetări universitare, studii cu pretenții și, mereu, aceleași concluzii prăpăstioase. În cartea neamțului Dieter E. Zimmer scrie negru pe alb: căruța cu proștii Europei s-a răsturnat în Balcani. Ar exista, potrivit lui Zimmer, și un defileu al incapacității de asimilare a matematicii, propriu elevilor din Albania, Bulgaria, Grecia, România și Serbia (cum s-or obține sumedenia de premii românești la Olimpiadele internaționale de matematică nu se mai spune). Studiul profesorului R. Lynn, de la Universitatea din Ulster, plasează românii pe antepenultimul loc în ce privește coeficientul de inteligență a popoarelor europene. Chiar și la noi acasă a devenit de bon ton să recunoști că românii sunt idioții Europei, cu un IQ mai mic decât al cimpanzeilor, fiind incapabili să ofere omenirii alte creații originale decât mititeii și sarmalele.
Prostălăul nu va recunoaște niciodată că-i prostovan, ori barem prostănac, drept pentru care condamnarea publică a unui neam în totalitate ar presupune o anume ridicare deasupra plebei: da, ei sunt campioni ai prostiei, însă eu, prin acceptarea acuzei, mă exclud. Eu nu sunt prost. Ei sunt proști. Eu sunt deștept, fiindcă-i arăt cu degetul pe proști. Cel ce cutează să spună că românii nu-s nici mai deștepți, nici mai proști ca alte popoare, că-și au și geniile, și cretinii în procentaje similare, este imediat taxat de naționalist retrograd și antieuropean. Și cum acuzația de a fi „proștii continentului” se sprijină, de regulă, pe unicul argument al rezultatului unui misterios sondaj (care, unde, cine, când, cum?), poate n-ar strica o repede ochire asupra contribuțiilor românești unice și notabile, mai vechi și mai noi, de regulă ignorate cronic și tratate cu superioară ironie. Ne referim doar la științele exacte și la prioritățile în domeniile tehnice, fără a mai lua în discuție muzica, arta plastică, literatura, filosofia, teologia etc.
Iată: scriu cu stiloul inventat în 1821 de brăileanul Petrache Poienaru, deținător al brevetului francez din 1827 pentru „plume portable sans fin qui s’alimente elle-même de l’encre”. Vaccinarea antiholerică a aplicat-o în premieră, încă din 1913, microbiologul român Ioan Cantacuzino. Ana Aslan a descoperit Gerovitalul; în clinica ei au fost tratați Josip Broz Tito, de Gaulle, Pinochet, Charles Chaplin, Claudia Cardinale și multe alte notabilități; John Kennedy și-a oblojit afecțiunile coloanei cu Gerovital. Avionul cu reacție l-a inventat Coandă în 1910, cu trei decenii înainte de Heinkel, Campiani și Whittle. Paulescu a descoperit Insulina în 1921, pentru ca Premiul Nobel să-l primească trei tineri canadieni ce aflaseră despre performanțele profesorului român din revistele de specialitate. Primul automobil cu aburi din lume l-a construit, în 1880, ieșeanul Dumitru Văsescu, iar cel dintâi motor cu reacție l-a imaginat și testat în 1886 Nicolae Ciurcu. Sibianul Kornad Haas a conceput în 1555 (!) racheta cu trei trepte și aripa Delta. Frédéric și Irène Curie au recunoscut într-un interviu publicat de „Neues Wienner Journal” că adevărata descoperitoare a radioactivității artificiale a fost cercetătoarea româncă Ștefania Mărăcineanu, care a lucrat cândva în laboratoarele părinților nobelizaților. Al. Popescu, din Oradea, a izbutit, în1997, prima teleportare a unei particule (în laboratoarele Hewlett Packard).
Se pare că, în prezent, Popescu este șomer în România. Justin Capră a inventat primul „rucsac zburător” și i-a demonstrat performanțele în 1958 taman în curtea Ambasadei SUA la București. Aparatul avea să fie brevetat în 1962, desigur, în SUA, de Wendell Moore. Racoviță a fondat biospeologia. Traian Vuia izbutește prima decolare doar cu mijloacele de la bord (1901), Lazăr Erdeleanu este autorul primului (și actualului) procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf (1908). Gogu Constantinescu întemeiază Sonicitatea. Ștefan Procopiu descoperă magnetonul. Șeful echipei de matematicieni care au calculat traiectoriile în programul Apollo a fost Gheorghe Botezatu. Scaunul ejectabil de aviație, care a salvat atâtea vieți, l-a inventat românul Anastase Dragomir (1925). La Saloanele de Inventică de la Geneva, România obține importante premii I de fiecare dată. La Microsoft, a doua limbă vorbită este româna, iar la NASA lucrează câteva zeci de specialiști români. Dacă e să-l acceptăm ca argument, atunci să consemnăm și faptul că, în 2000, Campionatul mondial de Bridge (unanim considerat „cel mai inteligent joc de cărți pe internet”) l-au câștigat românii. Iar hackerii noștri, așa reduși la minte cum sunt considerați românii, au ajuns să fie clasificați drept cei mai buni (și mai periculoși) de pe mapamond, ei izbutind să intre și să spargă cele mai protejate site-uri: al US Army, USA Air Force, US Navy, NASA etc.
Altfel, nimic de zis, tare proști mai suntem!