Prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof. univ. dr. Mihai Dimian, a făcut publică scrisoarea pe care i-a trimis-o ambasadoarei Austriei în România, Adelheid Folie, în contextul respingerii intrării României în spațiul Schengen. Deși este un foarte bun cunoscător al uzanțelor diplomatice, profesorul universitar Mihai Dimian a evitat formula de adresare din spațiul european, „Excelența Voastră” („Excellency”), optând pentru mai puțin protocolara „Dear Honorable Ambassador”. În scrisoarea pe care a făcut-o publică și pe pagina sa de Facebook, universitarul și-a exprimat malițios „îngrijorarea pentru criza refugiaților cu care se confruntă țara parteneră” și și-a oferit „minorul suport pentru a găzdui o familie siriană cu copii minori dintre cele despre care Cancelarul Austriei afirmă că are dovezi indubitabile că a ajuns pe teritoriul Austriei trecând prin România”. „Totodată atrag atenția că securizarea frontierelor Uniunii Europene (chiar dacă nu fac parte din aria Schengen) nu poate rămâne în singura responsabilitate a țărilor de frontieră, în special în astfel de perioade dificile cu război și presiuni migratorii ridicate la graniță. Putem face față acestor provocări dificile doar împreună, ca parteneri în Uniunea Europeană”, scrie prof. Dimian.
De asemenea, acesta afirmă că indiferent de motivația deciziei Austriei, „modul de abordare a problemei din partea Guvernului Austriei a fost unul lipsit de respect pentru România, cu atât mai mult cu cât România este un partener economic important pentru Austria”. „Drept urmare, un răspuns civilizat din partea românilor prin limitarea interacțiunilor economice cu firmele cu capital majoritar austriac este justificat pentru a atrage atenția guvernului austriac că decizii ce urmăresc câștiguri politice interne pot avea consecințe economice importante. Pe de altă parte, avem și o dovadă clară cu privire la calitatea slabă a politicii externe a României, și aceasta ar trebui să conducă la schimbări majore, în care profesionalismul personalului diplomatic să primeze numirilor politice sau de alcov. Din punct de vedere intern, aș folosi această amânare a aderării României la spațiul Schengen și suportul existent din partea Parlamentului European și a Comisiei Europene pentru a obține fonduri europene destinate creșterii gradului de securizare a frontierelor țării. Aflându-mă într-un județ de frontieră, mi-e greu să afirm că frontierele țării noastre sunt securizate. Există în zonă, cel puțin, un trafic ilegal consistent de țigări, în condițiile în care miza este doar accesul la țara noastră și nu accesul la întreaga piață a Uniunii Europene. Tehnologiile de monitorizare a frontierelor bazate preponderent pe investițiile din perioada 2005-2010, prin contractul cu EADS sunt deja învechite. Este nevoie de un efort comun la nivelul UE pentru investiții în tehnologii moderne de monitorizare a frontierelor UE și de susținere pentru suplimentarea personalului la poliția de frontieră. Rămâne problema corupției de frontieră sau a tentațiilor (ce vor deveni tot mai mari în momentul aderării României la Spațiul Schengen) ce pot fi combătute prin implicarea unor echipe multinaționale la frontierele UE (în special din țări care nu au frontieră UE) și o activitate mai intensă a structurilor anticorupție”, a mai scris prof. univ. dr. Mihai Dimian.
Reamintim că săptămâna trecută Austria a blocat decizia favorabilă în Consiliul JAI, de intrare a României în spațiul european de liberă circulație, în condițiile în care țara noastră îndeplinește condițiile tehnice pentru acceptare. Motivul invocat de Austria a fost că aceasta ar fi copleșită de imigranții care vin prin România, deși cifrele oficiale arată că ruta balcanică de migrație nu trece prin România.
