– Pentru moldoveni, ardeleni, dobrogeni, olteni și bucureșteni ziua de naștere este cea mai importantă zi din an, în timp ce locuitorii zonelor Banat, Crișana, Maramureș și Muntenia au ales Paștele, urmat îndeaproape de Crăciun
Pentru aproximativ o treime dintre români, propria zi de naștere este mai importantă decât principalele sărbători religioase, Nașterea și Învierea Domnului, arată rezultatele unui studiu realizat de GfK România în luna martie a acestui an.
Preferințele românilor în ceea ce privește cea mai importantă sărbătoare dintr-un an diferă de la o regiune la alta. Astfel, pentru moldoveni, ardeleni, dobrogeni, olteni și bucureșteni ziua de naștere este cea mai importantă zi din an, în timp ce locuitorii zonelor Banat, Crișana, Maramureș și Muntenia au ales Paștele, urmat îndeaproape de Crăciun. Alte zile din an considerate importante de către românii participanți la studiu sunt zilele de naștere ale altor membri ai familiei (în special ale copiilor) și zilele onomastice.
Și vârsta își spune cuvântul în ceea ce privește preferințele românilor în materie de sărbători. Astfel, până la 24 de ani sărbătoarea religioasă căreia i se acordă cea mai mare importanță este Crăciunul, în timp ce vârstnicii acordă o valoare mai mare Paștelui.
În ceea ce privește sărbătoarea Învierii Domnului, majoritatea românilor aleg să o petreacă acasă. Peste două treimi dintre participanții la sondaj au declarat că intenționează să meargă la biserică în noaptea de Înviere, cei mai convinși fiind tinerii. Majoritatea tinerilor intervievați vor participa la slujba de Înviere, în timp ce bătrânii aleg să rămână acasă.
Referitor la diferențele dintre regiunile istorice, moldovenii sunt cei care declară că vor avea cea mai mare prezență în biserici în noaptea de Înviere, în timp ce bucureștenii vor avea cea mai scăzută prezență.
În același timp, nu sunt foarte mulți cei care țin post înainte de Înviere. Peste o treime dintre respondenți au mărturisit că nu țin deloc post și numai 12% au spus că țin întreg postul. Femeile și vârstnicii sunt cei care respectă mai adesea întreg postul. Față de anul trecut, numărul românilor care intenționau să țină întreg postul a scăzut cu două puncte procentuale.
Diferențe semnificative există atât între mediile urban și rural cât și între diferitele regiuni istorice ale țării. Așa cum era de așteptat, numărul românilor din mediul urban care țin post este mult mai mic decât al celor din mediul rural. Cei mai conștiincioși sunt moldovenii, în timp ce oltenii se află la polul opus din acest punct de vedere.
Sondajul a fost realizat de GfK România pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane cu vârsta de peste 15 ani.
