Megaproiectul „Suceava, utilități și mediu la standarde europene” devine pe zi ce trece o piatră de moară tot mai mare pentru autoritățile locale și județene. Momentul în care butoiul nemulțumirilor și neregulilor din acest proiect va exploda nu pare prea îndepărtat, iar pe cei care și-au pus semnătura pentru parafarea actelor îi pasc drumuri dese către sediul Direcției Naționale Anticorupție, structură care instrumentează acest dosar.
Între timp, pe fir au intrat și reprezentanții Corpului de Control al primului-ministru, care în scurt timp vor ajunge la Suceava. Acestora li s-a solicitat să verifice modul în care s-a cheltuit prima tranșă a banilor împrumutați din exterior și garantați de stat. Este vorba de suma de 86,3 milioane de euro, bani care s-au dus inclusiv pentru plata unor contracte de consultanță în proiectare, construcție și pe linie juridică, dar și pentru plata salariilor angajaților SC Bucovina Ecoterm Gaz SA, societate care trebuia să se ocupe cu gestionarea acestui proiect.
Modul în care s-au predat conductele către Transgaz, o altă neclaritate
Un alt aspect pe care Corpul de Control al primului-ministru îl va verifica la Suceava este modul în care s-au predat conductele de gaz metan către Transgaz Mediaș. În discuție sunt 101 km de conducte magistrale finalizate până în prezent dintr-un total de 232 de km, cât trebuie să aibă întreg sistemul prevăzut prin proiectul „Suceava, utilități și mediu la standarde europene”.
În final, conductele de gaz metan ar urma să poată fi utilizate de către 61 de comune și orașe din județul Suceava care fac parte din asocierea gândită de reprezentanții Consiliului Județean Suceava înainte de a demara proiectul.
Pentru această primă fază, Consiliul Județean Suceava a obținut un credit cu garanții guvernamentale în valoare de 86,3 milioane de euro din partea Deutche Bank A.G. Londra. Autoritățile județene au semnat un contract de împrumut ce prevede rambursarea creditului în 25 de ani, cu o perioadă de grație de cinci ani, cu o dobândă de 3,975% la care se adaugă rata EURIBOR. Comisionul de aranjare a fost negociat la 1,05%, iar comisionul de neutilizare la 1,5%.
Zeci de localități, lăsate de izbeliște
Dintre cele 61 de unități administrative care fac parte din asocierea concepută în cazul proiectului „Suceava, utilități și mediu la standarde europene”, cele mai multe nu au văzut nici un eurocent din procentul de investiții care le revenea în mod normal. O parte dintre primarii cu care am discutat și-au exprimat dezamăgirea vizavi de ceea ce s-a întâmplat până acum, dar și scepticismul că vor beneficia vreodată de gaz metan. Mai mult, primarii au mărturisit că DNA Suceava le-a cerut date despre implicarea în proiect.
Valeruț Țăranu Hofner, primarul din Solca, a declarat că în cazul localității pe care o conduce gazul metan este, deocamdată, un vis frumos.
„Conducta care ar trebui să alimenteze Solca este undeva prin Clit. Deocamdată, nu am plătit nici o rată, pentru că au virat bani cei de la Consiliul Județean”, a explicat primarul din Solca.
Situația se prezintă în mod similar și la Forăști, iar primarul de aici, Brăduț Avrămia, este foarte tranșant când vine vorba de acest proiect.
„Comuna Forăști nu a avut, nu are și nici nu va avea gaz metan, deși conducta magistrală trece pe la noi. În 2003/2004 aveam peste 1.300 de familii care doreau să-și instaleze gaz metan și alte 60 de cereri pentru centrale. În contract scrie că plata se va face la un an după punerea în funcțiune a investiției, dar până acum nu s-a făcut absolut nimic, iar eu nu voi da nici un leu de la buget. Asta am spus și la DNA și am să spun tuturor celor care mă vor întreba”, a menționat primarul din Forăști.
Gazul metan promis acum câțiva ani de autoritățile județene nu a ajuns nici la Mălini.
„Eu nu am găsit nici măcar un studiu de fezabilitate pentru această investiție în care Măliniul este în asociere, iar despre ceva palpabil în teren nici vorbă. Mie mi se pare corect să plătească cine a beneficiat de această investiție, nu cei care nu au nimic, iar lucrurile acestea trebuie discutate cu toți cei implicați”, a declarat Petru Nistor, primarul din Mălini.
Un caz aparte este la Siminicea. Aici, autoritățile locale s-au asociat pentru a beneficia de o extindere a rețelei de gaz metan existentă în comună încă dinaintea anului 2000. Nu doar că din proiect nu s-a pus nici un metru de conductă, dar într-un final extinderea s-a făcut din surse proprii.
Plata ratelor de către primării, echivalentă cu colapsul
Deocamdată, autoritățile locale nu s-au confruntat cu probleme privind plata ratelor aferente împrumutului de 86,3 milioane de euro. Ratele pe care fiecare unitate administrativă trebuie să le achite de două ori pe an diferă în funcție de suma cu care consilierii locali au aprobat intrarea în asociere. Oricum, banii ce trebuie plătiți depășesc cu mult bugetele localităților, iar obligarea la plată a primăriilor ar echivala cu colapsul.
Până în prezent, ratele s-au achitat de către Consiliul Județean Suceava, din dobânzile care s-au adunat din banii proveniți din credit și mutați de la o bancă la alta, dar și din bani de la bugetul de stat.
Mai mult, se pare că reprezentanții Direcției Generale a Finanțelor Publice Suceava au primit instrucțiuni clare să blocheze conturile primăriilor care nu-și plătesc ratele. Cu alte cuvinte, primăriile s-ar putea vedea puse în situația de a avea conturile blocate fără să fi beneficiat în vreun fel de investițiile promise în cadrul proiectului „Suceava, utilități și mediu la standarde europene”.
Piatră de moară
Proiectul „Suceava – Utilități și Mediu” stă să explodeze






