Proiectul „Suceava – utilități și mediu” blochează finalizarea anul acesta a pârtiei din Câmpulung Moldovenesc

Proiectul „Suceava – utilități și mediu la standarde europene” blochează finalizarea în cursul acestui an a primului tronson, de 2,6 kilometri lungime, alpârtiei de schi din Câmpulung Moldovenesc, de pe masivul Rarău. Afirmația îi aparține primarului din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură, care ne-a declarat că începând de anul acesta, primăria pe care o conduce trebuie să plătească anual, timp de 20 de ani, 1,18 milioane de euro pentru un proiect de care nu a beneficiat.
Reamintim că, în anul 2004, Consiliul Județean Suceava, împreună cu 61 de primării, a contractat de la Deutsche Bank un credit de 86,3 milioane de euro pentru implementarea proiectului „Suceava – utilități și mediu la standarde europene”. Creditul a fost contractat pe o perioadă de 25 de ani, cu o perioadă de grație de cinci ani și o dobândă de 3,97%, la care se adaugă rata EURIBOR. Proiectul a presupus, printre altele, reabilitarea sistemelor de termoficare din șase orașe ale județului, inclusiv Câmpulung Moldovenesc, și extinderea rețelei de distribuție a gazului metan în 61 de localități.
Mihăiță Negură a afirmat că la finalul anului trecut Primăria Câmpulung Moldovenesc a primit de la Finanțe o somație urmată de un titlu executoriu în valoare de aproape 2,15 milioane de lei, reprezentând rata la creditul pentru „Utilități și mediu” pe al doilea semestru din anul 2014, la aceasta sumă adăugându-se 600.000 de lei dobânzi și penalități de întârziere. Negură a arătat că plata acestei sume reprezintă o adevărată lovitură pentru bugetul local al municipiului, la care se mai adaugă și faptul că din 2015 primăria trebuie să plătească 1,18 milioane de euro anual pentru ratele la creditul pentru „Utilități și mediu”. „Suma de 1,18 milioane de euro reprezintă aproximativ jumătate din bugetul local pentru un an. Asta înseamnă că de acum înainte municipiul Câmpulung Moldovenesc este condamnat să nu mai beneficieze de nici o investiție importantă pentru modernizarea străzilor, a trotuarelor, canalizări sau reabilitări de străzi”, a declarat Mihăiță Negură.
El a subliniat faptul că plata acestor sume reprezintă o adevărată piatră de moară pentru Primăria Câmpulung Moldovenesc, cu atât mai mult cu cât municipalitatea tocmai a finalizat de plătit 6,5 milioane de lei din fonduri proprii, reprezentând sumele care i-au fost impuse drept datorii pentru lucrările la pârtia de schi de pe masivul Rarău. Negură a arătat că în situația în care primăria pe care o conduce nu ar mai fi trebuit să plătească banii pentru proiectul „Suceava – utilități și mediu”, primul tronson al pârtiei de schi de pe Rarău ar fi putut fi finalizat pentru a deveni funcțional anul acesta. „M-am bucurat că am scăpat de datoriile de la pârtie și că anul acesta prin buget ni s-a alocat o sumă de 8 milioane de lei, însă dintr-o dată ne-am trezit cu un bolovan și mai mare, având în vedere că avem de plătit aceste sume uriașe pentru un proiect de care nici nu am beneficiat. Dacă nu aveam de plătit aceste sume, anul acesta puteam să finalizăm primul tronson al pârtiei de schi, cea mai importantă investiție pentru Câmpulung Moldovenesc, dar și pentru localitățile din jur”, a spus Mihăiță Negură.
Primarul din Câmpulung cere o comisie de la Ministerul de Finanțe care să verifice investițiile făcute prin „Utilități și mediu” în acest municipiu
Primarul din Câmpulung Moldovenesc a declarat că va solicita Ministerului Finanțelor Publice și Consiliului Județean Suceava formarea unei comisii speciale care să verifice investițiile făcute în acest municipiu prin proiectul „Suceava – utilități și mediu”, în condițiile în care centrala de cogenerare construită nu este finalizată și niciodată nu a fost funcțională. Mai mult, Mihăiță Negură a arătat că și în momentul de față patru turbogeneratoare pentru producerea energiei electrice sunt în cutii, nefiind dezambalate niciodată. Primarul a subliniat faptul că deși centrala ar putea asigura doar agent termic, costurile de producție ar fi foarte mari, și mai mult, numărul potențialilor beneficiari ar fi extrem de mic. Astfel, el a explicat că în Câmpulung Moldovenesc sunt 106 blocuri, cu 225 de scări, în care toate instalațiile pentru transportul agentului termic, precum și cele din apartamente, sunt distruse încă din anul 1996. Negură a arătat că în momentul de față, din cele 3.200 de apartament, peste 1.000 au centrale proprii pe gaz metan. „Trebuie luat în calcul faptul că la blocuri locuiesc mai mult pensionari sau persoane care lucrează în străinătate, iar cei mai mulți nu ar avea bani să-și refacă rețelele termice. Și ca primar mă întreb: cei care în anul 2004 au luat decizia de a face acest proiect în Câmpulung Moldovenesc nu s-au gândit cui vor furniza agentul termic dacă nu există aceste instalații? Nu cred că s-au gândit, și ajungem acum, în 2015, să avem datorii imense din cauza acestui proiect”, a declarat Negură.
El a adăugat că în condițiile în care investițiile făcute și neterminate au fost transferate primăriei, cum este centrala termică de cogenerare, a solicitat un punct de vedere Consiliului Județean cu privire la posibilitatea vânzării tuturor utilajelor, echipamentelor și componentelor centralei, precum și cele de la punctele termice, iar din sumele încasate să se ramburseze o parte din creditul extern contractat pentru proiectul „Suceava – utilități și mediu”.