Proiectul legii votului prin corespondență, lansat în dezbatere publică marți de către MAE, extinde campania electorală de la 30 la 45 de zile și prevede stabilirea datei scrutinului prezidențial cu 90 de zile înainte, iar acesta să aibă loc în luna dinaintea finalizării mandatului șefului statului.
Astfel, proiectul legii votului prin corespondență pentru cetățenii români din străinătate, modifică legile privind alegerea parlamentarilor, a europarlamentarilor români și a președintelui țării.
Principala modificare se referă la extinderea duratei campaniei electorale de la 30 la 45 de zile.
În cazul alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, proiectul de lege prevede depunerea candidaturilor cu cel puțin 60 de zile înaintea alegerilor, față de 40 de zile cât stabilea Legea 35/2008 privind votul uninominal.
De asemenea, în privința alegerilor prezidențiale, proiectul de act normativ prevede că ziua alegerilor este duminica, în luna anterioară în care ajunge la termen mandatul de șef al statului, modificând Legea 370/2004.
Conform proiectului, cu 90 de zile înaintea zilei votării pentru prezidențiale, Guvernul stabilește data alegerilor, prin hotărâre.
Legea 370/2004 privind alegerea președintelui prevedea că data alegerilor se stabilește și se aduce la cunoștința publică de către Guvern cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua votării și până la împlinirea a 5 zile de la data expirării mandatului președintelui în funcție.
Și pentru alegerile prezidențiale, proiectul de lege privind votul prin corespondență stabilește depunerea candidaturilor cu cel puțin 60 de zile înaintea zilei votării, față de 30 de zile cât este termenul din legea 370.
În privința alegerilor prezidențiale, proiectul mai prevede că, în cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, alegătorul care votează prin corespondență va primi un buletin de vot ce va cuprinde un patrulater în care trebuie să scrie olograf numele și prenumele candidatului pentru care optează.
Vor fi considerate nule buletinele de vot de alt model decât cel aprobat, buletinele pe care nu au fost înscrise numele și prenumele niciunuia dintre candidați, au fost înscrise mai multe nume și prenume ale candidaților, numele și prenumele candidatului sunt scrie ilizibil și/sau cu ștersături.
„Votul este valabil exprimat când opțiunea alegătorului român este evidentă”, mai prevede proiectul de act normativ.
