Proiectul legii salarizării suplimentare a medicilor creează discriminare „neproductivă” între angajații spitalului, întrucât banii privați vor ajunge numai la o anumită categorie de doctori, restul echipei primind aproape nimic, a declarat, pentru MEDIAFAX, vicepreședintele CMR, Gheorghe Borcean.
„Acest proiect este de departe unul modern, îndrăzneț, în care anumiți medici vor primi niște sporuri, o premiere. În realitate, însă, va crea discriminare între doctori, pe de o parte, dar și între medici și celelalte categorii de angajați”, consideră vicepreședintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Gheorghe Borcean.
Vicepreședintele CMR a argumentat că banii primiți de la pacienții tratați în regim privat vor ajunge, în pondere de 60 la sută, la un singur medic.
„Proiectul prevede că 60 la sută din fondurile rezultate din tratarea pacienților în regim privat în cadrul unității sunt distribuite medicului curant. Apoi, 30 la sută revine personalului implicat direct în tratarea pacienților în acest sistem, iar 10 la sută, unității. Altfel spus, anestezistul, medicul de laborator, cel de la serviciul de imagistică, internistul sau mâna a doua – în cazul chiurgului, dar și asistentele, infirmierele, brancardierul ar trebui să împartă cei 30 la sută”, a mai spus Borcean.
În aceste condiții, spune vicepreședintele CMR, ar putea apărea nemulțumiri în rândul angajaților, dată fiind discriminarea, care nu va fi deloc productivă pentru activitatea spitalului.
Și Federația Solidaritatea Sanitară din România susține că ideea salarizării suplimentare a medicilor este compromisă întrucât, prin forma sa, proiectul de act normativ „ascunde” mai curând dorința
impozitării excesive a veniturilor informale decât construirea unei legi care să crească gradul de satisfacție al personalului și al pacienților.
„În acest sens, un calcul simplu al rezultatelor aplicării acestui proiect de lege indică faptul că pentru 100 lei plătiți de un pacient care dorește să se trateze în regim privat într-un spital public medicul va lua, după impozitare, 33 la sută din tariful aplicat, adică 33 de lei. Alte categorii de personal participante la realizarea serviciului medical primesc 16,5 lei (16,5 la sută)”, arată Federația, într-un comunicat remis MEDIAFAX.
Acest lucru dovedește, spun sindicaliștii, că doar 49,5 la sută din tarifele aplicate vor ajunge la salariați, diferența regăsindu-se în principal la bugetul de stat. „În cazul serviciilor medicale purtătoare de TVA, analiza indică o situație și mai tristă pentru salariați, salarizarea suplimentară a medicului reducându-se, de fapt, la circa 26,6 la sută din încasări, iar restul participanților la actul medical vor primi circa 13,3 la sută”, mai arată Federația Solidaritatea Sanitară.
Potrivit sindicaliștilor, proiectul de lege presupune că medicii vor dori să facă practică privată în spitalele publice pentru un venit situat între 26,6 și 33 la sută din tarifele plătite de pacienți.
„Analiza atentă a legii arată că statul încasează aproape jumătate din ceea ce se tarifează. Este evident astfel că proiectul salarizării suplimentare a medicilor are, de fapt, drept principal scop o creștere a încasărilor la bugetul de stat, Ministerul Sănătății ratând două din obiectivele sale esențiale, respectiv creșterea calității vieții profesionale a lucrătorilor și prin asta, creșterea calității serviciilor medicale de care beneficiază pacienții, preferând în schimb preluarea unor atribuții ale Ministerului de Finanțe, creșterea sumelor colectate”, se mai menționează în comunicat.
Proiectul de lege privind salarizarea medicilor se află în dezbatere publică până la 1 septembrie.
Conform proiectului, spitalele publice vor putea organiza clinici sau secții private, în care medicii să poată lucra după programul de lucru din unitatea de stat.
„Vorbim despre un proiect privind creșterea veniturilor medicilor, prin care urmărim creșterea veniturilor acestora, dar și reducerea exodului, pornind de la principiul fundamental din sănătate, respectiv acela că singurii care aduc bani în sistem sunt doctorii. Potrivit noului proiect, medicul va fi obligat să opteze dacă lucrează cu normă întreagă, respectiv șapte ore, în spitalul public. În cazul în care a optat să lucreze în spitalul public cu normă întreagă, atunci în aceeași unitate sanitară va putea lucra peste programul de lucru, în sistem privat”, a explicat, în 31 iulie, ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu.
O altă opțiune a medicului ar fi să lucreze doar câteva ore în spitalul public, iar în rest, într-o unitate sanitară privată. „Așadar, medicul care nu vrea să lucreze în sistemul public cu normă întreagă va face publică decizia și atunci va avea dreptul să lucreze într-un spital privat, în cel de stat rămânând doar cu normă redusă”, a mai spus ministrul Sănătății, într-o conferință de presă în care a vorbit despre proiectele legislative privind reforma în sistem.
În aceste condiții, pentru medicii care aleg prima variantă, respectiv aceea de a fi cu normă întreagă la stat, spitalele vor pune la dispoziția lor secții sau paturi private.
„Fiind vorba despre un sistem privat, consultațiile în aceste secții vor fi plătite de către pacient, în mod direct, sau prin asigurările private ale acestuia. Tariful perceptul de unitate sanitară pentru secția sau paturile private vor fi afișate. O cotă din tariful pe care îl încasează medicul îl pune la dispoziția echipei cu care lucrează, iar o parte, spitalului”, a mai precizat atunci ministrul Sănătății.
Nicolăescu a subliniat că toată activitatea privată din spitalul public se desfășoară în afara programului de lucru, acest model funcționând cu succes, de zeci de ani, în spitalele publice din Franța.
Din suma încasată de către medic, 60% rămâne acestuia, 30% va reveni echipei medicale, iar 10%, spitalului, a mai spus ministrul, precizând că numărul paturilor private nu va putea depăși 20% din totalul celor publice.
Potrivit lui Nicolăescu, acest proiect va fi aplicat mai întâi în sistem pilot, în primul semestru din 2014.
