Ministerul Agriculturii și producătorii din industria alimentară au convenit luni asupra ordonanței care va transpune Codul de Bune Practici, la o întâlnire la care retailerii nu au participat, iar principalul efect al actului va fi prețul diferențiat la raft, în funcție de cheltuielile fiecărui magazin.
„S-a ajuns la un comun acord privind modificarea Ordonanței 99/2000, noi am finalizat aceste modificări, iar actul normativ va urma cursul în mod normal, urmând să fie avizat și de Comisia de Dialog Social și să treacă și pe la celelalte ministere, iar apoi să fie aprobat”, a declarat luni Cătălin Roșculete, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Reprezentanții retailerilor nu au fost prezenți la dezbateri, transmițând în scris un punct de vedere ministerului.
„Noi sperăm să fie și ei de acord cu acest proiect, pentru că au fost de acord și data trecută când ne-am întâlnit”, a spus Roșculete, care a adăugat că unul dintre motivele pentru care retailerii nu au participat la discuții este prezența reprezentanților sindicatelor.
El a reiterat ideea că prețurile vor scădea cu până la 30% după aprobarea ordonanței.
În schimb, secretarul general al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), Adrian Manolache, a declarat pentru MEDIAFAX că retailerii nu au mai participat la întâlnire deoarece Ministerul Agriculturii nu a ținut cont, la întâlnirile anterioare, de punctele de vedere expuse de comercianți.
„Am constatat că forma adoptată de minister se bazează exclusiv pe punctele de vedere ale producătorilor”, a spus Manolache.
El a precizat că, la întâlnire, ar fi trebuit să participe și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și Consiliului Concurenței, precum și sindicatele din comerț, având în vedere că sindicatele din agricultură și industrie alimentară au fost invitate la consultări.
„Nu rămâne decât să luăm act de noul act normativ”, a adăugat Manolache.
Potrivit producătorilor, cel mai important efect al ordonanței care va transpune Codul de Bune Practici va fi afișarea unor prețuri diferențiate la raft, de la un magazin la altul, în funcție de taxele impuse.
„Un producător vinde cu 100 de lei un produs supermarketului, din care 20 de lei îi returnează magazinului, sub formă de taxe. Magazinul a plătit doar 80 de lei pentru produs, aceștia trebuie trecuți pe factură. La acest preț, de 80 de lei, producătorul vinde produsul tuturor comercianților, iar, în funcție de cheltuielile fiecărui retailer (care determină și nivelul taxelor) apar prețuri diferențiate la raft”, a declarat președintele Romalimenta, Sorin Minea.
El a adăugat că problema nu este interzicerea taxelor, care sunt în medie cam 13-14, ci scoaterea lor din prețul producătorului.
„Vor scădea prețurile la producător, prețurile de la raft nu mai sunt treaba noastră. Dacă un magazin are cheltuielil mici, de 5%, prețul său va fi de 85 de lei, dacă sunt mai mari, prețul va fi mai mare, iar consumatorul va alege în consecință. Prețurile nu vor scădea în următoarea săptămână, ordonanța trebuie să intre în vigoare, să înceapă să funcționeze. În Franța a durat trei luni până la scăderea prețurilor”, a spus Minea.
El a arătat că există posibilitatea ca retailerii să crească prețurile.
„Amenințarea reală este să crească prețurile. (…) Dar, nu o să mai poată spună că au cel mai mic adaos comercial, pentru că toate acele taxe se vor transforma teoretic în adaos comercial. Sigur că își poate face o firmă de advertising și să te pună să plătești pentru apariția în revistă, ceea ce mi se pare normal. Sau poziția la raft, să fie scoasă la licitație, pentru eu ca producător vreau de exemplu poziția centrală”, a spus președintele Romalimenta.
El a exemplificat arătând că un retailer a cerut 15.000 de euro taxă de deschidere de magazin, în timp ce altul 500 de euro, iar, prețul aceluiași produs distribuit ambelor magazine va fi mai mic în cazul comerciantului care a impus o taxă mai mică. Anterior, producătorii au reclamat că retailerii îi obligau să nu vândă cu un preț mai mic altor magazine.
El a arătat că anul trecut reprezentanții retailerilor au fost de acord cu definirea prețului de achiziție, dar la ultima întâlnire nu au mai dorit introducerea acestui punct în actul normativ.
„Ministerul (Agriculturii – n.r.) a zis că trece cu prețul de achiziție”, a mai spus președintele Romalimenta.
În opinia secretarului general al AMRCR, definirea prețului de achiziție va bulversa structura actuală a prețurilor.
„Prevederile proiectului includ în definiția de cost și elemente de venit. Ceea ce retailerii obțineau cu titlu de venit, prin prestările de servicii către furnizori, vor fi trecute ca și costuri”, a mai spus Manolache.
Proiectul de ordonanță prevede și amenzi de 5.000-10.000 de lei și trebuie avizat și de Consiliul Concurenței.
În ceea ce privește termenele de plată ale produselor furnizate de producători, acestea au fost stabilite la 20 de zile pentru produsele alimentare proaspete și 45 de zile pentru alte alimente.
„Noi (producătorii – n.r.) am mers exact pe ceea ce am stabilit anul trecut în octombrie. Noi am propus atunci ca termene de plată 14 zile pentru produse proaspete și 30 de zile pentru restul produselor alimentare, iar retailerii 30, respectiv 60 de zile. Ei (retailerii – n.r.) nefiind astăzi aici am convenit la o variantă de mijloc, respectiv 20 și 45 de zile. Îmi pare rău că nu au fost aici, dar s-a mers pe aceleași puncte care au existat de fiecare dată”, a spus Minea.
Potrivit lui Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicale din Industria Alimentară (FSIA), retailerii nu au fost de acord cu prezența la discuții a sindicaliștilor.
El a precizat că există sindicate doar în trei grupuri de retail din România.
„Salariații au venituri foarte mici, la nivelul salariului minim, oamenii muncesc foarte multe ore suplimentare, iar ei (retailerii – n.r.) nu sunt interesați să aibă sindicate care să le apere interesele”, a spus Frumosu.
Președintele FSIA, a mai afirmat că taxele impuse produselor din import sunt mult mai mici decât cele impuse produselor românești.
Potrivit lui Minea, în UE taxele reprezintă în medie circa 10% din prețul produslui, iar în România 25%.
Minea a mai spus că există scăderi dramatice de vânzări în industria alimentară, iar firme mari din domeniu sunt în imposibilitate de plată, printre factori fiind piața neagră și faptul că firmele au lucrat pe credite mari.
„Sunt firme importante în imposibilitate de plată. Cei care au avut anul trecut profit operațional, dar pierdere financiară, nu cred că merge vreunul pe profit”, a spus Minea.
