Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de marți, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.
Investitorul va plăti Guvernului o redevență de 6% din valoarea producției, statul având opțiunea de a solicita companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenței să se facă în natură, conform proiectului.
În urmă cu peste o lună, premierul Victor Ponta anunța că negocierile pentru investiția Roșia Montană vor fi finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, în septembrie, iar lucrările vor începe dacă Parlamentul va aproba proiectul de lege pe care Guvernul îl va propune în acest sens.
Conform draftului citat, participația statului va crește la 25% în două etape, ambele condiționate de îndeplinirea cumulativă de către autoritățile române a mai multor obligații.
Astfel, în prima etapă va fi transferată o cotă de 3,6858% din acțiuni, rezultând o participație a statului de 23%, dar cu obligația ca acordul de mediu privind implementarea proiectului să fi fost emis și aprobat prin hotărâre de guvern și să nu conțină modificări semnificative față de proiectul prezentat și propus prin raport și studiul de fezabilitate, iar proiectul de lege care să aprobe exploatarea să fie adoptat.
În a doua etapă va fi transferată statului încă o cotă de 2% din acțiuni, dar cu condiția ca toate autorizațiile pentru începerea exploatării comerciale să fi fost emise în termene care nu au înregistrat întârzieri semnificative față de termenele prevăzute in calendarul de autorizare, iar proiectul de lege care aprobă exploatarea să fie în vigoare și să își produce efectele.
În urma acestor operațiuni, cota de participare a statului va urca la 25% și va rămâne la acest nivel pe toată durata de valabilitate a licenței de exploatare.
Părțile convin ca societății RMGC să i se pună la dispoziție dreptul de folosință asupra tuturor imobilelor situate în perimetrul licenței de exploatare.
Investitorul se obligă ca, în termen de 4 luni de la publicarea hotărârii Guvernului de emitere a acordului de mediu, să furnizeze instituției publice care asigură administrarea acționarului minoritar al titularului Licenței de exploatare un plan detaliat cu privire la modalitățile de finanțare ale proiectului minier de la Roșia Montană.
Documentul include și un calendar pentru începerea exploatării, respectiv aprobarea PUZ Zona Industrială până în decembrie 2013, finalizarea dobândirii dreptului de folosință asupra imobilelor din perimetrul de exploatare până în mai 201, scoaterea imobilelor din fondul forestier și din circuitul agricol până în mai, respectiv iunie 2014, obținerea autorizației de construire până în iunie 2014, construirea propriu-zisă a facilităților de exploatare și producție în intervalul iunie 2014 – noiembrie 2016 și demararea propriu-zisă a exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană cel târziu în noiembrie 2016.
„Statul român și acționarul minoritar al RMGC controlat de statul român nu sunt obligate să contribuie financiar la majorările capitalului social al RMGC, cu excepția cazului în care o astfel de majorare de capital este impusă de prevederile legale. În lipsa unor disponibilități financiare ale statului român sau ale acționarului minoritar al RMGC controlat de statul român, GBU (Gabriel Resources-n.r.) se angajează să-i ofere împrumuturi cu dobândă pentru realizarea aportului la capitalul social și menținerea cotei de participare la acesta”, se mai arată în document.
În ceea ce privește beneficiile statului român, cele două părți estimează că proiectul Roșia Montană va genera pentru bugetul de stat și bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari și un efect direct în economia României de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preț de referință de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile), totalul beneficiilor economice directe ale proiectului pentru România fiind estimate la peste 5,2 miliarde dolari, în condițiile menținerii parametrilor relevanți ai legislației fiscale incidente din România, a prețului aurului, a costurilor aferente lucrărilor, serviciilor și produselor necesare exploatării miniere, precum și a prevederilor planului de afaceri al RMGC asumat public conform regulilor pieței de capital.
În vederea realizării de către statul român a unor prognoze cât mai exacte cu privire la resursele bugetare obținute din exploatarea minieră de la Roșia Montană, investitorul se obligă ca, în termen de trei luni de la încheierea fiecărui exercițiu financiar al RMGC, să pună la dispoziția Ministerului Finanțelor tabelul beneficiilor directe, actualizat ca urmare a fluctuațiilor parametrilor care stau la baza determinării acestor beneficii. În completarea beneficiilor acordate statului, investitorul se obligă ca, în condițiile realizării tuturor operațiunilor prevăzute în raportul de evaluare la studiul de impact asupra mediului al RMGC, să creeze și să mențină un număr mediu de 2.300 locuri de muncă directe în timpul construcției exploatării miniere și o medie de 900 locuri de muncă directe în timpul fazei de operare.
Părțile convin că, în situația în care investitorul, cu intenție, nu respectă aceste prevederi, statul are dreptul de a solicita și de a obține de la GBU o compensație rezonabilă pentru prejudiciile directe suferite, dacă GBU și RMGC nu vor fi în măsură să remedieze obligațiile încălcate într-un termen rezonabil.
Roșia Montană Gold Corporation va vinde aurul și argintul rezultat din exploatarea minieră de la Roșia Montană la cotațiile relevante de pe piețele internaționale. În cazul încheierii unor contracte la termen de către RMGC în legătură cu vânzarea aurului și argintului rezultat din exploatarea minieră de la Roșia Montană, termenii și condițiile comerciale (preț, condiții de plată, cantități, scadențe, comisioane etc.), acestea vor fi aprobate în prealabil de către adunarea generală a acționarilor RMGC. În condițiile în care există facilitățile necesare în România, iar costurile sunt competitive și exista capacitate de procesare a producției RMGC, realizarea și certificarea lingourilor rezultate din exploatarea minereului auro-argentifer de la Roșia Montană se va realiza fie de către RMGC pe teritoriul României, fie de către un terț în cadrul unor facilități de producție amplasate pe teritoriul României.
Părțile mai convin și că investitorul este obligat să asigure o investiție totală de 100 milioane dolari pentru proiecte de conservare, amenajare și revitalizare a patrimoniului cultural, din care 70 milioane dolari în zona perimetrului Roșia Montană și 30 milioane dolari drept contribuție pe durata proiectului la patrimoniul cultural național, în vederea susținerii cercetării, restaurării, conservării și amenajării/promovării turistice a proiectelor cu caracter de excelență la nivel național, situri arheologice și monumente istorice. În cazul în care prețul mediu de vânzare anual al aurului se va situa în faza de exploatare propriu-zisă cel puțin la nivelul mediu anual de 1.500 dolari/uncie, suma de 30 milioane dolari va fi majorată la 50 milioane dolari.
În acest sens, investitorul se obligă, printre altele, să continue finanțarea pentru ca activitățile derulate în ultimii 10 ani de cercetare în detaliu a patrimoniul cultural al Roșiei Montane (situri arheologice, galerii, construcții valoroase, etnografie și patrimoniu imaterial) să fie realizate conform celor mai bune standarde în domeniu, să amenajeze pentru vizitare trei zone cu lucrări miniere subterane și de suprafață reprezentative pentru toate perioadele istorice și tehnicile de exploatare (la Cătălina-Monulești, unde s-au descoperit celebrele tăblițe cerate care au făcut faimoasă comuna Roșia Montană si sisteme complexe cu roți hidraulice romane pentru evacuarea apei subterane, la Piatra Corbului, unde există urme de exploatare cu foc și apă, precum și la Jig Văidoaia, unde s-au evidențiat camere de exploatare minieră la suprafață din perioada modernă și contemporană, să amenajeze un parc arheologic de 18 hectare pe dealul Carpeni, unde s-au descoperit în timpul cercetărilor arheologice locuințe de epoca romană cu hipocaust (încălzire în pardoseală, să restaureze monumentului funerar de la Tăul Găuri și sa amenajeze parcul arheologic, să amenajeze un complex muzeal al mineritului reprezentativ pentru centrul și sud-estul Europei, să restaureze toate clădirile monument istoric din localitate (41 clădiri) și să restaureze/amenajeze centrul istoric al Roșiei Montane (peste 300 case), să organizeze un circuit turistic integrat al tuturor acestor situri istorice.
Investitorul va asigura, de la momentul începerii exploatării comerciale a proiectului minier, eliminarea poluării istorice, provenite de la vechile activități miniere care în prezent produc ape acide și contaminări cu metale grele în perimetrul minier Roșia Montană, urmând ca obligațiile privind protecția mediului să fie executate în conformitate cu acordul de mediu, după emiterea acestuia. În acest sens va fi constituită de către RMGC o garanție de răspundere de mediu, estimată în prezent la 25 milioane dolari.
Roșia Montană Gold Corporation va asigura captarea apelor acide, respectarea unor limite maxime de vibrații la operațiunile din cariera și la transport, pentru protecția clădirilor din vecinătate, folosirea cianurii doar în perimetrul uzinei, în circuit închis într-un mediu controlat și monitorizat în permanență, respectarea unei limite de cianură mai mici decât standardele Uniunii Europene, respectiv maximum 7 ppm la descărcare în iazul de decantare, și construirea de coridoare ecologice pentru a facilita migrația naturală a animalelor din perimetrul lucrărilor industriale.
Compania va suporta costul și va realiza lucrări de împădurire pe o suprafață totală de 1.000 hectare de teren, aflată în domeniul public sau privat al statului român. Lucrările de împădurire vor fi realizate în termen de 5 ani de la data la care îi sunt puse la dispoziție suprafețele de teren necesare pentru realizarea acestor lucrări.
Investitorul se obligă să stimuleze dezvoltarea economică și culturală durabilă a comunității din Roșia Montană, să mențină suprafețele de pajiște declarate la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, să acorde compensații financiare fermierilor și/sau APIA în cazul în care proiectul Roșia Montană va afecta suprafețe de pajiști pentru care s-au încheiat contracte multianuale de agro-mediu, în cazul scoaterii din circuitul agricol, suprafețe având categoria de folosință viță de vie sau livezi, pentru care s-a obținut finanțare din fonduri comunitare (total sau parțial), în cazul scoaterii din circuitul agricol, și producători agricoli care operează atât în sistemul clasic, cât și în sistem ecologic, în ipoteza producerii unui accident.
Investitorul este de acord ca, după obținerea autorizației de construire și până la finalizarea construcției proiectului minier să creeze facilități de dezvoltare a antreprenoriatului, facilități de micro-creditare, facilități de reconversie profesională și facilități de dezvoltare a agriculturii locale (cum ar fi, spre exemplu, prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii și realizarea de produse tradiționale). La schimbarea categoriei de folosință a terenurilor cu destinația de pajiște aflate în perimetrul proiectului minier, titularul licenței va face dovada constituirii fondurilor necesare pentru refacerea unei suprafețe de pajiște echivalentă pe terenuri (inclusiv terenuri neproductive), aflate în domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale. Titularul licenței de exploatare este obligat să finalizeze lucrările de refacere a suprafeței de pajiște în termen de 3 ani de la data de la care i-au fost puse la dispoziție toate terenurile destinate efectuării acestor lucrări.
Societatea Roșia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, care deține 80,69% din acțiuni. În spatele Gabriel Resources sunt nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz și Thomas Kaplan.
Compania deține la Roșia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.
Investiția Roșia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern și prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.
Gabriel Resources a transmis atunci că negociază cu Guvernul creșterea participației statului la Roșia Montană Gold Corporation de la 19,31% la maximum 25% și a redevenței plătite de la 4% la 6%.
Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.
La finele lunii aprilie, Guvernul a decis, prin hotărâre, înființarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roșia Montană și care va funcționa doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine.
În actul normativ, Guvernul invoca potențialul financiar ridicat al proiectului, care justifică un transfer al beneficiilor aferente cotei deținute de stat direct către bugetul de stat, și arăta că realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Roșia Montană poate genera venituri din exploatare și contribuții directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contribuție majoră la relansarea industriei miniere din România și la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă într-o zonă puternic afectată de șomaj.
