Proiectul de modificare a Codului silvic este criticat de Federația pentru Apărarea Pădurilor pentru că ar duce la înregimentarea politică a personalului silvic și la falimentarea Romsilva și a ocoalelor private, precum și a majorității agenților economici în domeniu.
Reprezentanții Federației pentru Apărarea Pădurilor, președintele Marian Stoicescu, și Silviu Geană, membru în Comitetul director, au susținut, joi, o conferință de presă în care au expus motivele pentru care contestă proiectul noului Cod silvic, aprobat de Guvern, pe 2 octombrie, și aflat în dezbatere în Parlament.
„Acest proiect, putem s-o spunem foarte ferm, va crea mari probleme pădurii românești și sectorului silvic”, a spus Stoicescu, argumentând că proiectul legislativ „nu respectă realitățile sectorului silvic”.
El a apreciat că măsurile de mărire a pedepselor la cazurile de furt de masă lemnoasă care se propun sunt „binevenite, dar cu totul insuficiente”, arătând că ar trebui luate și măsuri de protecție socială a comunităților foarte sărace care trăiesc în zone limitrofe pădurii și chiar pentru implicarea acestora în activitățile silvice pentru asigurarea integrității pădurii.
„Acest proiect de lege, în loc să scoată sectorul silvic din spectrul politic, ca să nu mai asistăm la campaniile electorale în care pădurea devine capital electoral, să nu mai asistăm la politizarea personalului silvic și, în acest mod, ușurând sau facilitând apariția corupției, în loc să se întâmple acest lucru, prin acest proiect de lege chiar se dorește înregimentarea politică a personalului silvic”, a spus Stoicescu, referindu-se la prevederile din proiect potrivit cărora personalul silvic ar urma să fie autorizat de practică de către o comisie numită prin ordin de ministru și pe baza unui regulament aprobat tot de autoritatea centrală.
Reprezentanții Federației pentru Apărarea Pădurilor susțin că „odată stipulat în Codul silvic un astfel de articol este clar că se oferă pe tavă personalul silvic guvernanților”. „Aceștia (angajații din sectorul silvic n.r.) vor fi numiți, inclusiv pe funcții de conducere, cum ar fi cea de șef de ocol, numai cu avizul conducătorului autorității centrale care răspunde de silvicultură”, a spus Stoicescu.
Ei propun în schimb ca, „în legea privind statutul personalului silvic, să se prevadă clar că personalul silvic nu are dreptul, ca alte categorii profesionale din țara asta, să se implice politic”. Stoicescu a explicat că angajații din administrara pădurilor ar trebui să nu aibă dreptul să se înscrie în vreun partid, putând candida, dacă doresc, numai independent pentru o funcție, iar dacă o obțin să se retragă din sectorul silvic.
„Sunt țări, cum este Polonia, de la care ar trebui să luăm exemplu din punctul ăsta de vedere – își respectă pădurile -, care au scos sectorul silvic din spectrul politic, se asigură acolo o continuitate în managementul forestier, ceea ce e benefic pădurii, și acelor unități silvice care administrează pădurile, indiferent de prorpietarul lor, sunt unități ale statului, li se asigură niște facilități astfel încât să fie posibilă și dezvoltarea pădurilor”, a mai spus Marian Stoicescu.
O altă prevedere a proiectului Codului silvic criticată de Federația pentru Apărarea Pădurilor este cea privind interzicerea vânzării masei lemnoase pe picior.
Aceasta se referă la trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe și depozite, comerciantul nemaiavând acces în pădure. Această măsură ar urma să intre în vigoare progresiv, pentru jumătate din masa lemnoasă, de la 1 ianuarie 2014, și pentru cealaltă jumătate, de la 1 ianuarie 2015, pentru a se asigura timpul necesar realizării rampelor și depozitelor.
Potrivit federației, măsura va determina „falimentarea administraților de păduri, atât a Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, cât și a ocoalelor private, precum și falimentarea marii majorități a agenților economici autohtoni care exploatează sau procesează masa lemnoasă exploatată”, din cauza lipsei infrastructurii necesare pentru vânzarea masei lemnoase din depozite sau platforme primare și costurilor aferente creării unei astfel de infrastructuri.
Totodată, aceeași măsură „favorizează agenții economici foarte puternici care vor dicta prețul masei lemnoase, date fiind volumele mari pe care aceștia le vor achiziționa”, mai susține federația, considerând că „însăși menținerea și gospodărirea pădurilor vor depinde de marii beneficiari de masă lemnoasă, iar România riscă să se transforme într-o colonie forestieră”
Stoicescu a mai menționat că nici în Europa nu se vinde numai din depozit și că, pentru România, „nimic în sensul îsta nu este pregătit”. Federația ar fi în schimb de acord să fie experimentată vânzarea masei lemnoase din depozite în unele ocoale, timp de unul – doi ani, după care să măsura să poată fi extinsă.
Reprezentanții Federațiai pentru Apărarea Pădurilor au mai criticat și prevederea potrivit căreia Romsilva va fi obligată să asigure gratuit paza celor un milion de hectare de păduri particulare de până în 30 de hectare, arătând că este incompletă, pentru că nu se precizează ce sprijin va fi acordat de către stat Regiei pentru susținerea acestui efort.
„Majoritatea cazurilor de tăieri ilegale prezentate în mass media provin din sectorul forestier privat și, în actuala formă a Codului silvic, Departamentul Pădurilor încearcă să reglementeze paza micilor suprafețe private prin obligarea Regeiei Naționale a Pădurilor de a le prelua în pază. Dar, nu se reglementează partea cea mai delicată: cine suportă cheltuielile aferente serviciilor de pază pentru acest milion de hectare. Măsura este bună, este de salutat din punctul nostru de vedere, însă după 20 de ani de degringoladă prin pădurile particulare, va fi destul de greu de pus ordine aici. Și de aceea vrem să tragem un semnal de alarmă asupra cheltuielilor necesare”, a spus Silviu Geană.
Întrebat ce măsuri ar propune federația pentru stoparea distrugerii pădurilor, Stoicescu a răspuns că, în pimul rând, trebuie scos sectorul silvic de sub spectrul politic, apoi asigurată protecție socială oamenilor din comunitățile limitrofe pădurilor, pentru că altfel furturile vor continua, precum și protecția personalului silvic care asigură paza pădurii.
„Asistăm la acte de agresiune împotriva personalului silvic care apără această pădure. Ultimul caz cunoscut este cel de la Suceava – un pădurar care a fost spitalizat în urma loviturilor primite de la doi infractori care au fost surprinși în pădure, nu numai că l-au bătut, dar i-au luat și mașina. În ultimii ani, patru pădurari au fost omorâți de infractorii surprinși în pădure. (…) Din păcate ei sunt uitați, sunt arătați cu degetul, și foarte bine că sunt arătați, cei care sunt corupți. Dar ei nu reprezintă personalul angajat. Noi considerăm că acești pădurari, zecile, sutele de pădurari care au fost agresați apărând pădurea, care au fost omorâți apărând pădurea, aceia ne reprezintă”, a spus Stoicescu.
Stoicescu a mai spus că, în România, sunt 400.000 de hectare de pădure distruse, dar acestea în sectorul privat, în timp ce, în sectorul public, sunt câteva sute de hectare distruse. „În sectorul public, chiar dacă se taie ilegal, și pentru asta trebuie pedepsiți cei responsabili, Regia este astfel organizată încât în maxim un an este obligată să împădurească, să refacă pădurea”, a spus Stoicescu.
Reprezentanții federației au mai arătat că și retrocedările ilegale sau abuzive au favorizat distrugerile, pentru că cei care obțin pe nedrept o pădure se vor grăbi să o taie. „Vrea cineva să ia pădurea să investească în ea, să taie numai la 140 de ani pentru a se atinge ciclul?”, a mai spus Stoicescu.
El a arătat că, din suprafața fondului forestier, de 6,4 de hectare de pădure, jumătate se află în proprietatea statului și jumătate în proprietate privată. Romsilva administrează cele 3,2 milioane de hectare din proprietatea statului și alte 1,1 milioane hectare din proprietate privată, în timp ce 2,1 milioane de hectare sunt administrate de ocoale silvice private. Rezultă astfel o suprafață de 900.000 de hectare de pădure care nu este administrată, deși suprafața neadministrată vehiculată este de 500.000 de hectare.
Stoicescu a mai spus că propunerile Federației pentru Apărarea Pădurilor nu au fost luate în considerare de inițiatorii proiectului Codului silvic – Departamentul pentru Ape și Păduri – și că urmează ca reprezentanții acestei organizații să participe la dezbaterile de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților. De asemenea, au fost aprobate de conducerea federației acțiuni de protest pentru „a sensibiliza opinia publică privind pericolul pentru pădurea românească”, a mai spus Stoicescu.
Federația pentru Apărarea Pădurilor este o organizație neguvernamentală ce are membri în Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice, precum și în organizații profesionale și sindicale din sectorul silvic: Confederația Consilva, Asociația Proprietarilor de Păduri, Societatea „Progresul Silvic” – asociație a inginerilor silvici – și Asociația Constructorilor Forestieri.
Proiectul noului Cod silvic a fost aprobat de Guvern pe 2 octombrie și trimis la Parlament, unde este dezbătut în regim de urgență.
Ministrul delegat pentru Ape și Păduri, Lucia Varga, a declarat, într-o conferință de presă, pe 3 octombrie, că „prioritatea zero” a mandatului său a fost să facă „ordine în păduri” și a prezentat cele mai importante modificări aduse actualului Cod Silvic.
Astfel, o serie de modificări se referă la schimbarea modului de valorificarea a lemnului: trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe și depozite, prin care se va realiza „o valorificarea economică net superioară”, precum și un control mai riguros pentru introducerea lemnului pe piață, comerciantul nemaiavând acces în pădure, a spus ministrul. Varga a precizat că în majoritatea statelor europene lemnul se valorifică în acest fel. În acest moment, în România, 30 la sută din masa lemnoasă se vinde în rampe și depozite, a precizat Varga.
Potrivit proiectului, exploatarea masei lemnoase se face după obținerea autorizației de exploatare, eliberată de ocolul silvic, de către persoane juridice atestate de o comisie. Proprietarii pădurilor persoane fizice pot exploata din proprietate un volum de până la 20 de metri cubi pe an, cu respectarea prevederilor amenajamentului silvic.
Un alt set de măsuri vizează acordarea de sprijin micilor proprietari, în număr de 800.000 și care au în total un milion de hectare de pădure. Astfel, se va asigura gratuit paza micilor proprietăți de până la 30 de hectare, de către Romsilva. De asemenea, pentru ca acești proprietari să-și poată valorifica pădurile, în condițiile în care acest lucru nu se poate face decât dacă au amenajament silvic, care se realizează numai pentru minim 100 de hectare, se va plăti întocmirea amenajamentelor silvice de către stat, mai prevede actul normativ.
Proprietarii de păduri sunt de asemenea stimulați să le păstreze prin acordarea de bonificații, sub formă de rentă anuală, cu banii obținuți din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon, a mai spus Varga.
Proiectul noului Cod Silvic include și măsuri pentru sprijinirea agenților economici, printre care acordarea dreptului de preemțiune la cumpărarea masei lemnoase a celor din industria mobilei.
O serie de modificări vizează și „oprirea jafului din păduri”, de la aplicarea Codului penal pentru furtul de lemn ca și pentru alt furt, indiferent de cantitate, și interzicerea transportului de material lemnos noaptea pe drumurile forestiere, la introducerea autorizațiilor de parctică pentru personalul silvic, ce pot fi retrase la constatarea unor nereguli.
Proiectul conține și măsuri pentru păstrărarea și extinderea patrimoniului forestier. Astfel, Romsilva este obligată să achiziționeze și să împădurească terenuri, astfel încât suprafața fondului forestier proprietate publică a statului să nu scadă sub trei milioane de hectare. În plus, se urmărește împădurirea unor terenuri cu altă destinație decât cea silvică, în suprafață de un milion de hectare până în anul 2030, activitate ce ar putea să fie finanțată tot din vânzarea certificatelor de emisii, a mai spus ministrul Lucia Varga.
