Proiectul de modificare a Statutului senatorilor și deputaților menține aceleași prevederi în cazul reținerii parlamentarilor în urma unui flagrant, respectiv conducerea Camerei Deputaților sau a Senatului poate decide eliberarea provizorie a acestuia, până la decizia plenului convocat de urgență.
Proiectul de modificare a Statutului senatorilor și deputaților, obținut de MEDIAFAX, menține aceleași prevederi în cazul reținerii parlamentarilor în urma unui flagrant, în situația în care Camera Deputaților sau Senatul nu se află în sesiune.
„Dacă Parlamentul nu este în sesiune, Camera Deputaților sau Senatul se convoacă de urgență de către președintele acesteia. Biroul Permanent al Camerei respective este competent a lua de urgență măsura provizorie a revocării reținerii, pe care o va supune plenului de îndată la întrunirea Camerei”, se prevede la articolul 23, alineatul doi.
De asemenea, este menținută procedura inițială prin care Camera Deputaților sau Senatul decide încuviințarea reținerii unui parlamentar prins în flagrant, ulterior aplicării măsurii. Astfel, plenul Senatului sau al Camerei Deputaților poate revoca măsura reținerii în urma flagrantului, cu votul secret al majorității membrilor prezenți. În acest caz este modificată majoritatea necesară pentru revocarea măsurii de reținere de la majoritatea parlamentarilor aflați în exercițiul mandatului la majoritatea parlamentarilor prezenți la ședință.
În plus, este introdusă o nouă prevedere care vizează sesizarea CSM în situația în care se decide că nu există temeri pentru reținerea parlamentarului. „Hotărârea prin care Camera constată că nu există temei pentru reținere va fi comunicată de îndată și Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se lua măsurile care se impun”, se arată în alineatul 1 al articolului 23.
O altă modificare vizează solicitările de reținere, arestare sau percheziție a parlamentarilor, situație în care actualul Statut prevede că „cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului se adresează președintelui Camerei din care face parte de către ministrul Justiției”.
În proiectul de modificare a Statutului se menționează că „cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului se adresează președintelui Camerei din care face parte de către ministrul Justiției”.
„Cererea trebuie să conțină temeiul legal și motivele concrete în cazul respectiv, care justifică măsura solicitată, precum și probele pe care se întemeiază”, se arată în propunerea de modificare a articolului care privește procedura în caz de reținere, arestare sau percheziție.
Totodată, în situația începererii urmăririi penale pentru parlamentarii care au avut și calitatea de miniștri se menține aceeași procedură parlamentară, fiind redusă condiția de majoritate pentru aprobarea solicitării de la votul favorabil al majorității parlamentarilor la votul majorității parlamentarilor prezenți la ședință.
La momentul dezbaterii în plenul Senatului sau a Camerei Deputaților asupra solicitării de începere a urmăririi penale a unui ministru parlamentar este introdusă menținea că ministrul Justiției trebuie să-și prezinte punctul de vedere.
