Prohibiție!

Cum, pe malul Prutului, prohibiția se prelungește crâncen, până-n iulie, și n-ai altceva de făcut „în branșă” decât să ungi mulinetele și să cotrobăiești prin amintiri, iată că am descoperit întreaga documentație a transmisiei directe la Radio România a desfășurării celui de al XII-lea Campionat mondial de pescuit sportiv de la Galați. „Le XII-ème Championnat du Monde de pèche au coup”, cum scrie pe pliantul oferit concurenților, era prima competiție de asemenea nivel găzduită de România. Drept pentru care s-au depus serioase strădanii în organizarea unui gen de concurs care, de regulă, prilejuiește mai degrabă zâmbete îngăduitoare decât aprige confruntări de sorginte mai mult sau mai puțin sportivă.
Am primit însărcinarea să realizez emisiunea în direct. Ne aflam în septembrie 1965. În premieră pentru Radioul național, crainicul-reporter a fost înzestrat cu noul tip de microfon independent – fără fir adică. Spun „în premieră”, deși mai fusese utilizat pentru relatări în direct de la defilarea de 23 august, numai că textul ce urma să-l capteze membrana noii scule era din vreme alcătuit și aprobat, așa că fruntașul în producție X, intervievat în timp că mărșăluia prin fața tribunei, recita fraze confecționate în redacție cu o zi-două înainte. Dispăruse legătura fizică, prin fir, dar continua să funcționeze cealaltă, cu cenzura, pe cât de invizibilă, pe atât de draconică și rigidă. Ceea ce nu mai avea cum să se petreacă la Galați. Sosirea concurenților din 15 țări (RDG, RFG, Anglia, Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Luxemburg, Polonia, Elveția, San Marino, Cehoslovacia, Iugoslavia și, desigur, România) la hotelul Dunărea a decurs conform protocolului vremii (țuică, pâine și sare, folcloriste în catrințe, „Ciocârlia” la nai), totul părând a fi în regulă, până ce a-nceput să vocifereze dl Walker Walter Roy, component al echipei Angliei.
La vestea că i s-au rătăcit bagajele (ajunseseră, evident, la Budapesta în loc de București) și că le va primi abia a doua zi, dl Roy și-a pus mâinile în cap: în valize avea borcane cu râme speciale, dintr-o crescătorie irlandeză. Dacă se împut râmele, va contesta rezultatele Campionatului! Îi văd și acum pe bieții organizatori Liviu Banciu și Cornelius Mihăilescu (cel de al doilea a scăpat, primăvara trecută, de închingările prohibiției lumești; acum nădește printre nouri…) încercând să afle o rezolvare. Din câte mi s-au spus (poate-i legendă) râmele dlui Roy au fost aduse fulger de la Băneasa cu o mașină specială, precedată de antemergătoarea Miliției).
Îmi propusesem să trec cu microfonul cel slobod de la stand la stand, să comentez capturile (număr, greutate, specie), alcătuind clasamente provizorii. Numai că, inexplicabil, de-a lungul falezei gălățene, în ceasul rezervat emisiei, nimeni n-a prins nimic! Doar dl Barducci, din San Marino, izbutise să agațe un biet… guvid. Ce-oi fi turuit la microfon atâta amar de vreme, mister – banda n-am mai găsit-o în fonotecă. Exact după ce am ieșit din emisiune au început să miște fiarele din întunecimea Dunării și francezul Robert Tesse să scoată caras după caras. Tocmai isprăvile echipei noastre (Végh, Fiu, Stoenescu, Pană, Enache, Banciu) nu le-am prins în direct – regretabil, câtă vreme, până la urmă, românii s-au clasat pe primul loc, astfel obținând cel dintâi titlu mondial pe echipe.
Arțăgosul dl Roy, care-și primise râmele într-o onorabilă stare de funcționare, reclama acum, pe limba lui Shakespeare, că… i se acrise nada, la fel de irlandeză; nu știu cum s-a rezolvat conflictul până la urmă. Probabil, s-a aplanat cu prilejul mesei oficiale oferite de AGVPS. La care s-a servit, normal, pește. Pe vremea aceea, capturile nu erau eliberate după măsurarea și cântărirea oficială, așa că am căutat să identific, în „platoul cu specii”, guvidul san-marinezului, însă nu i s-a dat onoarea să reprezinte la asemenea nivel fauna piscicolă românească. Acum, la toate competiții naționale sau internaționale, prinzi crapul, te fălești oleacă și-i dai drumul înapoi. Pentru pescarul amator, astfel de distracție costă, la balta Hobaia, 150 de lei (acolo va avea loc, în 2012, Campionatul mondial de pescuit la crap).
Prohibiție – hâdă realitate! Trec zilele ca melcul…