Programul intermediar de guvernare pentru perioada 2008-2012 prevede, la capitolul privind eficientizarea sistemului energetic, obligația producătorilor de energie de a vinde întreaga cantitate obținută pe „piața liberă”, dar nu explică semnificația termenilor. Potrivit documentului citat, eficientizarea sectorului energetic se va realiza și prin „modificarea legislației în sensul obligării producătorilor de a oferi exclusiv prin intermediul pieței libere întreaga cantitate de energie produsă”.
În Legea enegiei nu există o definiție a pieței libere.
Potrivit legii, piața de electricitate este compusă din piața reglementată – la prețuri stabilite de Autoritatea Națională de Reglementare în domeiul Energiei (ANRE) ca măsură de protejare a populației cu venituri reduse -, și piața concurențială, pe baza cererii și a ofertei.
Tranzacțiile cu energie se fac angro, electricitatea fiind cumpărată în vederea revânzării, iar contractele se desfășoară între producători și furnizori licențiați, sau cu amănuntul, când energia este cumpărată în vederea consumului propriu, iar tranzacțiile se desfășoară între furnizori și consumatorii de energie. Operatorul pieței angro de electricitate este OPCOM, filială a companiei naționale de transport a energiei Transelectrica.
Propunerea din programul de guvernare ar putea avea în vedere renunțarea la prețurile reglementate în relația producătorilor cu furnizorii, situație care ar putea fi corelată cu intenția ANRE ca din 2010 prețurile să nu mai fie reglementate. Potrivit legislației actuale, toți producătorii de electricitate trebuie să aloce o anumită cantitate pentru clienții în regim reglementat, la prețuri stabilite de ANRE.
Documentul citat ar putea să se refere la toate tipurile de consumatori, cu excepția celor casnici, care sunt alimentați la tarife reglementate, dar ar putea să aibă în vedere tranzacționarea doar pe piețele centralizate, situație prevăzută și în ordinul emis în 2006 de fostul ministru al Economiei Codruț Șereș, prin care toți producătorii de energie deținuți de stat erau obligați să o vândă prin intermediul OPCOM.
Pe de altă parte, tranzacționarea pe „piața liberă” ar putea însemna și contractarea energiei prin acorduri bilaterale, încheiate direct între producători și distribuitori sau furnizori, situație care a fost deazbătută în 2006 în scandalul „băieților deștepți”.
Piața de energie a fost deschisă sau „liberalizată” anul trecut pentru toți consumatorii. Principalul efect este posibilitatea oricărui consumator de energie de a negocia prețurile cu furnizorii, devenind astfel eligibil. Există însă și consumatorul captiv, care din considerente tehnice, economice sau de reglementare nu poate alege furnizorul. În această categorie intră și consumatorul eligibil care nu își exercită dreptul de a-și alege furnizorul.
Anterior, doar consumatorii mari, incluși în categoria denumită consumatori eligibili, puteau să negocieze prețurile, iar tarifele pentru clienții casnici și consumatorii industriali mici erau stabilite de către ANRE. În România există opt milioane de consumatori casnici. De la liberalizarea pieței de energie, la 1 iulie 2007, aproape niciunul nu și-a schimbat furnizorul.
