Profesorul Andrei Popescu, subsecretar de stat în cadrul Departamentului Afacerilor de Externe, a fost propus pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg, au declarat, miercuri, surse oficiale.
Primul-ministru Emil Boc a declarat, marți, că Guvernul analizează propunerea privind numirea unui magistrat român la Tribunalul Uniunii Europene de la Luxemburg, fiind deja înaintat un memorandum în acest sens, care va fi discutat cu Ministerul Justiției.
„Am comunicat deja în Guvern și este memorandumul înaintat pe care-l vom discuta împreună cu Ministerul Justiției”, a spus Emil Boc, răspunzând unei întrebări referitoare la propunerea pe care a făcut-o Executivul pentru postul de judecător la Tribunalul de la Luxemburg, în locul lui Valeriu Ciucă.
O audiere preliminară a lui Andrei Popescu urmează a aibă loc la Luxemburg, susțin surse oficiale.
În martie 2009, Andrei Popescu, fost secretar de stat în fostul Minister al Integrării Europene (MIE), a fost numit subsecretar de stat în Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE) și agent guvernamental însărcinat cu reprezentarea României în fața Curții de Justiție a Comunităților Europene și a Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene. Decizia de numire în funcție a fost semnată de premierul Emil Boc.
Andrei Popescu a lucrat ca secretar de stat în fostul MIE, până la începutul anului 2005, și ulterior ca director în Consiliul Legislativ.
Inițial, Guvernul l-a propus pe consilierul prezidențiale Ștefan Deaconu pentru postul de judecător la Tribunalul UE, însă candidatura acestuia a fost respinsă.
În 18 iunie 2010, deputatul PNL Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiției, afirma că Ștefan Deaconu – propus de Executiv la Tribunalul de la Luxemburg în locul judecătorului Valeriu Ciucă – a primit aviz negativ din partea Comitetului, iar în această situație Guvernul ar trebui să desemneze un alt candidat.
„Era evident că nu îndeplinea nici condițiile legate de indepedență, fiindcă a lucrat numai în instituții politice (Parlament, Președinție) și nici condiția privind competența, respectiv nu îndeplinește condițiile pentru a fi numit la ICCJ, de exemplu, pentru că nu a fost magistrat”, spunea Chiuariu, care sublinia faptul că „Guvernul Tăriceanu a făcut concurs public, la care s-a putut prezenta oricine care îndeplinea condițiile”.
Consilierul prezidențial Ștefan Deaconu, propus de Guvern pentru Tribunalul de la Luxemburg, susținea că a primit aviz negativ din partea Comitetului privind această înaltă instanță europeană din cauza vârstei sale, el având doar 35 de ani.
El spunea că nu există nicio referire la faptul că nu a fost judecător sau că ar proveni din rândul consilierilor șefului statului. „Nu e nicio referire la faptul că nu am fost judecător, nicio referire la faptul că aș proveni din rândul consilierilor președintelui. În aviz se spune că am bune cunoștiințe în domeniul juridic, dar e introdusă această vechime, condiție care nu e în Tratat. În articlul 254, cred, nu se prevede vechimea minimă de 10 ani pe o înaltă funcție juridiscțională. Decizia urmează să fie luată în Consiliul de Miniștri. Comitetul a introdus un nou criteriu și rămâne de văzut în ce măsură Comitetul este îndreptățit să introducă acest criteriu”, a susținut Deaconu.
El afirma că, potrivit Tratatului privind UE, pentru a îndeplini funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene se cer trei condiții. „Prima este ca în țara de origine să poți fi numit pe o înaltă funcție jurisdicțională, nu trebuie să fii numit pe o înaltă funcție de judecător”, iar el, îndeplinind condițiile pentru a fi numit consilier prezidențial, „nu e niciun fel de problemă”. „Celelalte condiții vizează obiectivitatea și imparțialitatea. În urma modificărilor Tratatului UE, la Lisabona s-a introdus un Comitet de avizare, care emite un aviz consultativ vizavi de corespunderea condițiilor din Tratat de către candidat. Pe parcursul ultimelor luni au fost transmise către comitet o serie de documente solicitate vizavi de candidatura mea, plus o audiere, care a avut loc în luna mai, la Bruxelles, care a durat în jur de o oră și jumătate”, a mai spus consilierul prezidențial.
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) instituie un comitet având competența de a emite un aviz privind capacitatea candidaților de a exercita funcția de judecător sau avocat general, propunerea și aprobarea candidaților rămâne însă în sarcina Statelor Membre.
Integrarea României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007, a impus autorităților să se supună hotărârilor date de Curtea de la Luxemburg, așa cum sunt se întâmplă în cazul deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, al cărei sediu este la Luxemburg, este compusă din trei instanțe: Curtea de Justiție, Tribunalul (creat în 1988) și Tribunalul Funcției Publice (creat în 2004).
Ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie 2007, reprezentanții guvernelor Statelor Membre ale Uniunii Europene au numit-o ca judecător la Curtea de Justiție a Comunității Europene (devenită Curtea de Justiție a Uniunii Europene-n.r.) pe Camelia Toader, iar pe Valeriu Ciucă judecător la Tribunalul de Primă Instanță al Comunităților Europene.
În octombrie 2009, judecătoarea Camelia Toader a fost reînvestită pentru un nou mandat ca magistrat la CJUE pentru perioada 7 octombrie 2009 – 6 octombrie 2015. Camelia Toader este judecător la instanța de la Luxemburg din 13 ianuarie 2006.
Valeriu M. Ciucă (50 de ani) este judecător la Tribunalul de Primă Instanță începând cu data de 12 ianuarie 2007, mandatul său expirând.
