Câteva sute de candidați nu s-au mai prezentat la examen, după ce au aflat că subiectele inițiale au fost schimbate. 51 de candidați au fost prinși copiind, cu fițuici sau cu ajutorul telefonului mobil. La Iași, examenul s-a desfășurat într-o clădire ecranată, care nu permitea comunicarea prin intermediul undelor radio. Aproape 10.000 de candidați, adică peste 20% din totalul de 47.320, nu s-au mai prezentat la examen. Acestea sunt extrase din știri despre examenul de titularizare în învățământ, desfășurat zilele trecute la nivelul întregii țări. Cele câteva informații prezentate anterior nu se referă la un examen de admitere la vreo facultate, la un examen de bacalaureat, la care se înscriu niște tineri care aspiră la o diplomă. Informațiile se referă la un concurs la care s-au aliniat absolvenți ce visau să devină profesori, învățători sau educatori. Adică oameni care, la rândul lor, urmau să predea unor elevi. Să le predea materia în care s-au specializat, dar și lecții de viață. Una din lecțiile pe care o învățăm de la părinți și de la dascăli este să nu furi, să nu trișezi, să obții totul prin muncă cinstită, prin propriile tale forțe. Să fii corect și onest cu munca ta, dar și cu a celor din jur. Aspiranții la un post în învățământ care au fost prinși copiind, ori s-au retras în ultimul moment, se pare că nu prea le au cu aiurelile astea cu munca cinstită și cu respectul față de cei din jur. Nu prea cunosc ce înseamnă respectul față de cel care a învățat pe brânci și care nu a avut pile la minister pentru a afla dinainte subiectele. Într-o țară în care învârteala și șmecheria sînt încă la putere, ce contează dacă, pentru a ajunge la o catedră, apelezi la niște mici măgării: niște fițuici, niște cunoștințe de la minister care știu subiectele, niște cunoștințe de la inspectorat care pot aranja cu cei care corectează? Că, după asta, după ce treci examenul, ajungi în fața elevilor și ești botă, nu are nici o importanță. Important este că ai un serviciu, chiar dacă nu-i plătit cine știe ce. Elevii, cei cărora trebuie să le predai o anumită materie, să se descurce și ei cum pot, că doar și tu, ajuns la catedră prin fraudă, te-ai descurcat.
Îmi veți spune că nu am dreptate, pentru că cei care au copiat au fost prinși și eliminați din concurs. Iar eu vă întreb: băgați mâna în foc că au fost prinși toți cei care au copiat? Oare câți candidați au trecut de examenul de titularizare folosind diverse metode de copiat, mai sofisticate? Oare câți candidați au trecut examenul pentru că au copiat cu sânge rece, grație experienței în domeniu din liceu sau facultate? Nu știu să răspund la aceste întrebări, dar sînt siguri că astfel de candidați există. Iar astfel de candidați au trecut examenul și de la toamnă vor preda copiilor dvs.
Bun, și ce trebuie făcut pentru ca astfel de lucruri să nu se repete, pentru ca absolvenți slab pregătiți să nu ajungă la catedre doar pentru că au talent la copiat? Habar n-am. Dacă aș ști, probabil aș fi curtat să lucrez la ministerul de profil. Dar o idee tot am. Citeam în presa centrală că, la Galați, patru candidați au fost dați afară din examen pentru că au fost prinși copiind. Iar inspectorul școlar general de acolo spunea că cei patru se vor putea prezenta la examen anul viitor. Bănuiesc că la fel se procedează în toată țara cu cei prinși la copiat. Adică, tu, posibil viitor profesor, du-te acasă, mai stai un an, mai specializează-te în copiat și de abia după ce stăpânești pe deplin acest mecanism, dar numai și numai după ce ești „beton”, vii matale și ne furi. Și devii profesor.
Din bun simț și din respect pentru cei care învață, din respect pentru cei care își doresc să devină dascăli pentru profesie și nu pentru o poziție socială, măcar pentru acești oameni ar trebui ca cei prinși copiind că să nu mai aibă posibilitatea, în viața lor, să ajungă în învățământ. Ce glumă prostească, nu?
