Profesoară de sport, nevoită să predea istorie și informatică pentru completarea normei



Profesoară de sport, nevoită să predea istorie și informatică pentru completarea normei
Profesoară de sport, nevoită să predea istorie și informatică pentru completarea normei

Situații bizare au apărut în școlile din țară după mișcările de încadrare de personal de la finele acestei veri. Odată cu majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore, mulți profesori au fost puși în situația de a-și completa norma cu discipline pentru care nu pregătirea necesară, din afara ariei lor curriculare.

Profesorul Giani Leonte, liderul Alianței Sindicatelor din Învățământ Suceava, a menționat că unele efecte ale măsurilor de austeritate impuse prin Legea 141/2025 sunt absurde, lipsite de logică.

Acesta a dat exemplul unei profesoare de educație fizică, încadrată titular la o școală din zona Gura Humorului, care predă săptămânal 10 ore de sport, 9 ore de istorie și o oră de informatică/TIC.

„Sunt foarte multe exemple de acest fel. Profesor de chimie care predă desen și educație muzicală, profesor de educație fizică cu ore de biologie, profesor de limba română care predă educație fizică. Sunt lucruri aberante, profesorii sunt puși în niște situații ingrate, de a preda elevilor materii pentru care nu au pregătirea necesară.

Vom aduce în fața publicului exemple concrete de acest fel, pentru a evidenția care sunt efectele Legii 141”, a spus Leonte.

  • Profesor de sport și de… cultură civică

Și prof. Traian Pădureț, liderul „Pro-Educația”, a povestit că un profesor de educație fizică și sport, titular la o școală gimnazială din orașul Gura Humorului, trebuie să predea săptămânal două ore de Cultură civică pentru a ajunge la norma de 20 de ore.

Profesorul este titular, are grad didactic II, dar nu are nici o pregătire în educația socială.

„Mai sunt situații de profesori care au dublă specializare, matematică – fizică, de exemplu. El a predat 30 de ani matematică, dar în acest an, pentru a ajunge la 20 de ore pe săptămână, este nevoit să predea și 2 de ore de fizică. El este aproape străin de această disciplină, cu care nu a mai avut contact de zeci de ani. Și aceasta e o situație anormală.

Ministrul Daniel David a menționat că astfel de situații se găsesc izolat, în mediul rural, dar noi, din teren, venim cu situații din mediul urban, care îl contrazic”, a mai povestit Pădureț.



Recomandări

„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”

„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”
„În cercetare, motivația vine din recunoaștere, din dialog, din convingerea că munca și efortul tău au impact”

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson

„Despre bucuria de a construi împreună sens și cunoaștere”, cu conf. univ. dr. Ruxandra Bejinaru, Universitatea din Suceava

„Despre bucuria de a construi împreună sens și cunoaștere”, cu conf. univ. dr. Ruxandra Bejinaru
„Despre bucuria de a construi împreună sens și cunoaștere”, cu conf. univ. dr. Ruxandra Bejinaru