Centrul de Orientare, Asociere și Consiliere în Cariera de Cercetător COACH USV din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava continuă seria prezentării responsabililor de domenii științifice, adică a mentorilor care îi pot ghida pe cei care doresc să devină cercetători. În articolul de astăzi vi-l prezentăm pe cel de-al treilea responsabil de domeniu științific dintre cei 14 care fac parte din centrul COACH USV.
Este vorba de Mircea-Adrian Oroian, în vârstă de 40 de ani, profesor universitar, doctor inginer și care deține, din anul 2016, adică de la vârsta de 31 de ani, funcția de decan al Facultății de Inginerie Alimentară (FIA) din cadrul Universității Suceava.
Pentru prof. univ. dr. Mircea-Adrian Oroian, decan al FIA, instituția pe care o conduce seamănă cu un produs alimentar aparent simplu, dar plin de complexitate și simboluri: mierea de albine.
„Dacă Facultatea de Inginerie Alimentară ar fi un produs alimentar, atunci ar fi mierea de albine”, spune acesta, cu zâmbetul celui care știe că alegerea nu e deloc întâmplătoare.
Nu doar pentru că din 2011 studiază mierea în cadrul cercetărilor sale, ci și pentru că acest produs reflectă, în opinia lui, spiritul colectivului academic. „Mierea este un aliment complet, care conține aproape toate clasele de substanțe necesare organismului uman pentru supraviețuire, iar fiecare sortiment are propria poveste și particularitate – asemenea colectivului Facultății”, explică el. Comparația nu se oprește aici.
Dincolo de calitățile nutritive, metafora mierii surprinde filosofia muncii în echipă și a efortului comun: „Fiecare dintre noi este într-o mișcare unică, asemenea albinelor pe drumul lor spre cules, dar toți muncim, precum albinele culegătoare, pentru o cauză nobilă: dezvoltarea «stupului»”. Astfel, în viziunea decanului, Facultatea de Inginerie Alimentară devine un „stup al cunoașterii” – divers, viu și plin de energie – în care fiecare membru își aduce contribuția la o misiune comună: progresul și excelența academică.
Când vine vorba despre realizările care îl definesc ca cercetător inovator, Mircea-Adrian Oroian nu are nicio ezitare: munca sa în domeniul autentificării mierii.
„Direcția de cercetare care mă definește este autentificarea mierii și dezvoltarea de noi metode pentru acest proces”, explică profesorul universitar.
- Mierea românească, la rang de competitor global
În esență, cercetările sale urmăresc să descifreze ceea ce el numește ”amprenta” specifică fiecărui tip de miere – un set de caracteristici organice, anorganice sau spectrale care pot garanta autenticitatea produsului. Provocarea este uriașă: identificarea acestei amprente nu se face ușor.
Însă Oroian a adus în joc tehnologii de vârf, de la inteligența artificială la metode chemometrice, pentru a crea instrumente predictive capabile să recunoască rapid și eficient tipurile de miere.
„Această «amprentă» reprezintă punctul de plecare pentru depistarea mierii de albine falsificate. Fără a cunoaște caracteristicile care definesc clar un produs alimentar, este imposibil să identifici practicile incorecte”, subliniază cercetătorul. Rezultatele acestor studii nu au trecut neobservate.
Publicațiile sale în domeniu i-au adus vizibilitate internațională și recunoaștere din partea comunității științifice. „Am avut onoarea de a fi invitat de două ori ca keynote speaker la conferințe internaționale organizate în străinătate”, mărturisește el, confirmând că drumul ales l-a transformat într-o voce de referință în domeniul autentificării produselor alimentare.
Momentul de revelație pentru Mircea-Adrian Oroian a venit la Valencia, pe vremea când își făcea studiile doctorale, coordonat de domnul prof. Gheorghe Gutt, o adevărată enciclopedie vie a analiticii instrumentale. O mobilitate academică la Universitatea Politehnică l-a adus față în față cu profesoara Isabel Escriche, specialistă în studiul mierii.
„Pe parcursul mobilității i-am propus să lucrăm împreună la caracterizarea reologică a mierii”, povestește el. Ce părea atunci o simplă propunere avea să devină începutul unui drum științific care i-a marcat întreaga carieră. De acolo, direcția a fost clară: mierea și produsele apicole – propolis, păstură, polen – au devenit universul său de cercetare. Iar momentul de satisfacție maximă a venit după trei ani de studii intense, alături de colegii Liliana Luca, Florin Ursachi și Daniela Pauliuc (foto).
„Rezultatele noastre au arătat că mierea de munte și cea polifloră montană din zona Bucovinei au o calitate similară sau chiar superioară față de mierea de Manuka”, spune Oroian, cu vizibilă mândrie. Descoperirea, care ridică mierea românească la rang de competitor global, are o dublă miză: științifică și socio-economică. „Acest studiu demonstrează utilitatea cercetării pentru comunitatea noastră”, adaugă el. A fost clipa în care a înțeles că știința pe care o face nu rămâne doar între pereții laboratorului. Poate schimba percepții, poate aduce valoare comunității și poate transforma un produs tradițional într-un ambasador al excelenței românești.
- „Trebuie să identifici o nișă proprie și să o aprofundezi”
Succesul în cercetarea academică din industria alimentară nu are o rețetă fixă. Și totuși, există câteva ingrediente fără de care nu poți reuși: perseverența, munca susținută și deschiderea către ceea ce se întâmplă în cercetarea internațională. „Pentru a-ți găsi locul în cercetarea internațională, mai ales în domeniile consacrate, trebuie să identifici o nișă proprie și să o aprofundezi”, explică el. Într-o lume a științei alimentare unde competiția este acerbă, unicitatea devine atuul principal. Dar individualismul nu duce departe.
„Având în vedere numărul mare de cercetători din domeniul alimentar la nivel internațional, nu poți reuși de unul singur în această lume miraculoasă a produselor alimentare”, subliniază Oroian.
Secretul stă în echipă – în acea comunitate de oameni alături de care înveți, te contrazici, te cerți uneori, dar în final creați și inovați împreună. Astfel, în viziunea sa, un cercetător de succes nu e doar un individ perseverent, ci și un jucător de echipă care știe să-și construiască drumul științific într-o nișă proprie, fără a pierde legătura cu marea comunitate internațională.
Echilibrul dintre cercetarea de laborator și responsabilitățile manageriale de decan nu e o sarcină ușoară, dar e posibil atunci când pasiunea și disciplina merg mână în mână.
„Activitatea științifică de laborator o realizez împreună cu doctoranzii pe care îi coordonez, iar datorită lor am reușit, în ultimii ani, să publicăm în principalele reviste de specialitate din domeniul ingineriei alimentare”, explică el.
- „Îmi petrec vacanțele în laborator”
Colaborarea cu studenții doctoranzi devine astfel cheia prin care reușește să rămână conectat la cercetarea de vârf, chiar și în mijlocul agendei încărcate de decan. Timpul este însă resursa cea mai prețioasă, iar Oroian recunoaște că face sacrificii pentru a nu lăsa știința în plan secund: „Îmi petrec vacanțele în laborator pentru a recupera timpul alocat activităților manageriale”. Dincolo de viața profesională, echilibrul se construiește și cu sprijinul familiei. „Cu sprijinul soției mele, Oana, și fetiței, Eva-Maria, reușesc să mențin un echilibru între toate componentele vieții și, totodată, să petrec timp în laborator alături de studenți”, mărturisește el.
Astfel, între laborator, biroul de decan și viața de familie, Mircea Oroian reușește să țină toate ”ingrediente” vieții sale în armonie – iar acest echilibru pare să fie secretul continuității sale ca cercetător și lider academic.
Pentru Mircea-Adrian Oroian, cercetarea nu se oprește între pereții universității. Unul dintre obiectivele sale constante este transformarea rigurozității academice în rezultate concrete pentru industrie.
„Mediul economic din regiunea de nord-est a României nu este la fel de dezvoltat ca cel din Europa de Vest, dar există punți de colaborare care permit transferul tehnologic de la universitate către agenții economici”, explică el.
Aceste punți au prins contur începând cu 2012, prin opt proiecte finanțate direct de mediul privat, toate cu un scop clar: optimizarea proceselor de fabricație a produselor alimentare. Spre deosebire de proiectele susținute din fonduri publice, cele economice cer rezultate rapide, palpabile. „Fără rigoare în desfășurarea etapelor nu s-ar putea obține rezultate utile pentru ambele părți”, subliniază prof. univ. dr. Mircea Oroian. Astfel, știința devine nu doar teorie, ci și motor de inovație pentru industrie, iar colaborarea dintre universitate și mediul economic se transformă într-un câștig reciproc: pentru cercetători – validarea aplicabilității descoperirilor, iar pentru companii – soluții concrete și eficiente.
- „Prezența mea în acest top mă motivează să urc pe o poziție superioară”
În fiecare an, clasamentul realizat de Universitatea Stanford și Elsevier aduce în atenție elitele cercetării mondiale. Mircea-Adrian Oroian se află printre cei mai citați 2% cercetători din lume – o distincție care îl onorează, dar care, în același timp, îl ambiționează. „Prezența mea în acest top mă motivează să urc pe o poziție superioară în edițiile următoare”, mărturisește el. Această dorință de progres continuu se reflectă și în modul în care își motivează echipa – formată din colegi, studenți și doctoranzi. Mesajul pe care îl transmite este simplu, dar puternic: excelența nu înseamnă doar să publici mult, ci să publici bine.
„Este important să diseminăm rezultatele muncii noastre, dar la fel de important este unde le publicăm și cât de utile sunt acestea pentru comunitatea științifică și socio-economică”, subliniază universitarul sucevean.
În viziunea sa, succesul științific nu se sprijină pe criterii cantitative, ci pe cercetare solidă, aliniată la tendințele internaționale. Iar pentru ca această excelență să fie posibilă, sunt necesare trei ingrediente-cheie: documentare riguroasă, infrastructură comparabilă cu cea a universităților de top și resurse financiare adecvate pentru materiale și consumabile. Astfel, prin exemplul personal și prin filosofia de lucru pe care o cultivă în echipa sa, Mircea Oroian arată că performanța autentică în cercetare nu se măsoară în cifre, ci în relevanța și impactul real al rezultatelor.
- „AI poate sprijini industria”
Într-o lume în care tehnologia avansează mai repede ca oricând, rolul inginerului alimentar capătă valențe noi.
Mircea-Adrian Oroian este convins că era digitală și inteligența artificială nu sunt un pericol, ci un aliat: „Trebuie să învățăm să trăim cu ele, nu împotriva lor”, subliniază el.
Inteligența artificială, spune cercetătorul, poate deveni un instrument esențial pentru optimizarea fluxurilor de producție, reducerea pierderilor din lanțul alimentar și dezvoltarea de soluții tehnologice care să diminueze amprenta de carbon. Mai mult, AI poate sprijini industria în crearea unor produse adaptate cerințelor fiecărei generații – de la preferințele nutriționale la nevoile legate de sustenabilitate.
Dar digitalizarea nu poate eclipsa responsabilitatea de bază a inginerului alimentar: siguranța produselor.
„Produsele puse pe piață nu trebuie să devină o problemă de sănătate publică, iar inginerul alimentar poartă o responsabilitate imensă atunci când validează un lot de produse”, atrage atenția prof. univ. dr. Mircea Oroian.
În același timp, sustenabilitatea devine o prioritate globală, iar aici tehnologia joacă din nou un rol-cheie. Prin analiza metadatelor și puterea de calcul a AI, se poate estima impactul asupra mediului, astfel încât produsele să fie prietenoase cu ecosistemul: „deșeurile rezultate ar trebui colectate și reciclate, pentru reducerea amprentei de carbon”, adaugă el. Astfel, în viziunea lui Mircea Oroian, inginerul alimentar al viitorului nu este doar un specialist în tehnologii de procesare, ci și un gardian al sănătății publice și un arhitect al sustenabilității, cu ajutorul noilor instrumente digitale.
- „Alegeți o carieră care să vă aducă satisfacții profesionale”
Pentru Mircea-Adrian Oroian, mesajul către cei care visează la o carieră în ingineria alimentară este clar: nu fugiți de provocări, învățați să le transformați în oportunități. „Orice carieră are provocările ei. Industria alimentară este un domeniu dinamic, cu numeroase provocări legate de materia primă, fluxurile tehnologice, reglementările legale și, cel mai important, de consumator”, explică el.
Tocmai aceste schimbări permanente obligă inginerul alimentar să rămână flexibil și conectat la realitatea pieței. Nu e un drum simplu și nici unul care se rezumă la o singură disciplină. „Este un domeniu interdisciplinar, care necesită cunoștințe din mai multe științe fundamentale”, subliniază Oroian.
Însă efortul este răsplătit de o satisfacție unică: aceea de a vedea munca materializată într-un produs finit care hrănește oamenii. Astfel, sfatul său strategic pentru tinerii aspiranți e simplu și puternic: curajul și adaptabilitatea sunt cheia. Într-o industrie mereu în schimbare, acestea fac diferența între a rămâne pe margine și a construi o carieră cu adevărat relevantă.
În concluzie, mesajul prof. univ. dr. Mircea-Adrian Oroian pentru tinerii absolvenți de liceu este unul simplu, dar plin de forță: alegeți o carieră care să vă aducă satisfacții profesionale.
„Trebuie să aveți răbdare să creșteți, iar dacă veți deveni profesioniști, satisfacțiile materiale vor veni, mai devreme sau mai târziu”, spune el.
În același timp, cercetătorul atrage atenția că viitorul nu poate fi imaginat fără tehnologie. „Inteligența artificială ne va afecta pe toți, mai mult sau mai puțin”, admite Oroian. Dar soluția nu este teama, ci cultivarea unor resurse interioare care nu se demodează niciodată: curiozitatea și creativitatea. „Acestea ne pot ajuta să răzbatem și să ne adaptăm la toate schimbările cu care ne vom confrunta de-a lungul vieții”, subliniază acesta.
Un sfat care sună ca o lecție de viață: profesionalism, răbdare și deschidere către schimbare – este cheia unei cariere solide într-o lume aflată în continuă transformare.
Prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, Director Centrul COACH-USV
Lector dr. Sergiu Raiu, consilier sociolog, COACH-USV
Drd. Oana Grosu, consilier psiholog, COACH-USV
* Acest material a fost realizat cu sprijinul Proiectului cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV)
