Produsele alimentare bogate în chimicale și grăsimi „rele” determină boli cardiovasculare și obezitate

Multe dintre alimentele existente pe piață respectă normele care țin de gust și de aspect, dar nu respectă normele care țin de calitatea nutritivă a unui produs – fapt esențial când vine vorba de mâncare. Aspectul e sesizat și în raportul de activitate al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), potrivit căruia o mare parte dintre alimentele vândute în comerț nu respectă normele de etichetare și de conformitate impuse de legislația în vigoare.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, a declarat, pentru gândul, că o mare parte dintre alimentele existente pe piață respectă normele care țin de gust, de aspect, nu conțin microorganisme, metale sau mercur, dar nu respectă normele care țin de calitatea nutritivă a unui produs – lucru esențial atunci când vine vorba de mâncare. „Alimentele din comerț nu ne hrănesc. Aceasta este marea problemă a industriei alimentare. Lipsa substanțelor nutritive din preparate nu este o problemă întâlnită doar în România, ci în întreaga lume. Legislația în domeniul alimentar se ocupă mai mult de partea senzorială a unui produs: adică să arate bine, să miroasă frumos, să aibă un gust delicios, să reziste cât mai mult timp, dar nu și să hrănească”, a spus medicul nutriționist.
Șeful Institutului de Cercetări Alimentare atrage atenția asupra faptului că din cauza produselor alimentare bogate în chimicale și grăsimi „rele” bolile cardiovasculare și obezitatea sunt tot mai des întâlnite în rândul populației.
„Practic mâncăm fără să ne hrănim. Problema este că nu ne facem doar nouă rău, ci și copiilor noștri. O femeie însărcinată care se hrănește cu alimente sărace în substanțe nutritive riscă să nască un copil cu afecțiuni congenitale”, precizează prof. dr. Mencinicopschi.
Gândul vă prezintă cele mai nocive mezeluri din comerț
– Parizerul pare să ocupe primul loc în topul celor mai nocive preparate din carne. Acesta are în compoziția sa 80% slănină și șorici de porc, 10% MDM, carne dezosată mecanic, în compoziția căreia intră oase măcinate. Acest aliment mai conține făină de soia, amidon, dar și condimente, printre care se numără sare, coriandru, boia de ardei. Potențiatorii de gust și coloranții sunt și ei trecuți pe lista ingredientelor care se găsesc în parizer.
– Crenvurștii pot duce la apariția toxiinfecțiilor alimentare dacă nu sunt păstrați în condiții corespunzătoare. MDM-ul este găsit în mare parte din acest preparat din carne. Pielițe și grăsime se găsesc și ele în compoziția acestora. E-urile abundă și ele, deoarece crenvuștii au mereu o culoare fragedă.
– Kaizerul este injectat cu soluții care conțin sare, gelifianți pentru reținerea apei, coloranți pentru aspectul de proaspăt, conservanți, agenți de întărire a gustului și aromei. Carnea se regăsește în proporții destul de reduse.
– Salamurile conțin aditivi care imită gusturile condimentelor, zahăr, nitrați, nitriți, carmin, glutamat de sodiu – cunoscut și sub denumirea de E 261 și făină de soia în proporție de 20%. Slănina și șoriciul se găsesc în proporți de 60% în acest preparat de carne, urmate de carne de calitate inferioară, în proporție de 17%.
– Șunca țărănească conține slănină, urme de oase și șorici în proporție de 70%. De asemenea, alimentul mai conține proteine din soia și coloranți – printre care se numără carminul.
Lista ingredientelor de evitat
În majoritatea mezelurilor, găsești mari cantități de grăsime. „Grăsime multă, șorici mult, foarte multe grăsimi satuarate care ne îngrașă și cresc nivelul colesterolului. Să îi dai unui copil multe mezeluri de proastă calitate este ca și când i-ai da toată ziua grăsime și șoric”, atrage atenția directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Un alt ingredient de bază este apa. Pentru ca apa să poată fi folosită în cantități mari în mezeluri este nevoie de un gelifiant, caragenanul, cunoscut și sub numele de E407. „Este un extras din alge marine, care reține apa și tu cumperi, astfel, apa la prețul cărnii. Există studii noi care arată că E407 ar putea fi responsabil pentru apariția cancerului colorectal”, spune Mencinicopschi. Guma de guar este tot un gelifiant și este tot nesănătoasă în cantități mari și pe termen lung.
Carnea MDM sau carnea dezosată mecaniceste prezentă în multe dintre mezeluri. „Această tocătură din resturi de tot felul, precum tendoanele, are proteine de slabă calitate. În unele țări europene, ea nu poate fi folosită decât în fabrica în care a fost produsă, ea nu poate fi congelată și trimisă din loc în loc așa cum se întâmplă în România”, spune Mencinicopschi.
Nitritul și nitratul de sodiu, E250 și E251, împiedică dezvoltarea bacilului botulinic și dau mezelurilor o culoare rozalie, apetisantă. „Pot duce însă la formarea nitrozaminelor care sunt cancerigene. În multe zone din România nitrații sunt prezenți și în apa de băut și pot avea consecințe grave asupra sănătății. În cazul sugarilor, urmările sunt tragice, pentru că aceștia blochează hemoglobina și copiii mici pot să moară prin asfixiere celulară”, mai spune medicul.
Monoglutamatul de sodiu, E621, are capacitatea de a face mâncarea irezistibilă. Însă și toxică, apreciază specialiștii în nutriție. Creșterea calității gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru ființa umană – acela al echilibrului dintre sațietate și foame. Iar dacă ingerăm cantități mari de alimente care conțin glutamat, putem suferi de amețeli, dureri de ca și senzații de greață, avertizează nutriționistul.