Producătorii de medicamente au solicitat FMI să intervină pe lângă Guvern pentru ca taxa clawback să fie redusă la zero în cazul medicamentelor generice, să poată fi plătită într-un termen extins până la minimum 210 zile și să nu mai fie aplicată la un preț care include TVA și marja de distribuție.
Solicitările au fost transmise într-o întâlnire organizată între reprezentanții producătorilor de medicamente și membrii delegației Fondului Monetar Internațional (FMI), Comisiei Europene și Băncii Mondiale, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale.
„Producătorii de medicamente au reclamat că sistemul taxei clawback este în continuare nefuncțional după ultimele modificări efectuate de Guvern și au cerut schimbarea formulei de calcul și a procedurilor de plată”, au arătat sursele citate.
Solicitările transmise FMI au fost ca taxa clawback aplicată medicamentelor generice să fie redusă la zero măcar pentru o anumită perioadă, pentru a încuraja intrarea pe piață a acestui tip de medicamente mai ieftine, să nu mai fie aplicată la un preț de vânzare care include TVA și marja de distribuție pe lângă prețul de producător și să poată fi plătită într-un termen extins până la minimum 210 zile, apropiat de perioada de decontare a medicamentelor.
Conform sistemului actual, taxa clawback trebuie plătită în 20 zile după trimestrul în care au fost înregistrate veniturile.
Potrivit surselor, oficialii FMI au cerut la rândul lor producătorilor de medicamente să le transmită formule de calcul al taxei din alte state și i-au asigurat că vor avea o nouă discuție cu Guvernul pe baza acestor date.
Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevedea că toți producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanțarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% și 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.
Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenții economici prin suprafiscalizare, în timp ce Guvernul a admis că sistemul s-a dovedit nefuncțional deoarece nu a fost colectat decât aproximativ 5% din suma previzionată.
Șeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, declara, la începutul lunii august, că Guvernul trebuie să renunțe la sistemul clawback din sistemul sanitar și să vină cu o altă versiune de taxare, iar propunerea privind mecanismului de coplată trebuie să intre în vigoare cât mai curând.
Guvernul s-a angajat de altfel în negocierile cu FMI să clarifice cadrul legal privind taxa clawback percepută distribuitorilor de medicamente, iar în luna septembrie a decis, prin ordonanță de urgență, că firmele de medicamente vor fi obligate să plătească o taxă trimestrială raportat la valoarea consumului de medicamente, Casa Națională de Asigurări Sociale urmând să comunice valoarea procentului conform unei formule matematice.
Producătorii de medicamente au reclamat însă în continuare că sistemul este deficitar, arătând, printre altele, că taxa clawback actuală se aplică inclusiv la TVA colectat pe vânzări de medicamente, ceea ce încalcă principiile Codului Fiscal.
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România susține, de asemenea, că taxa clawback este injustă, ineficientă și nu rezolvă problemele din sistemul sanitar, în timp ce Camera de Comerț Americană în România consideră că actuala formă a taxei limitează dezvoltarea investițiilor în domeniul farmaceutic.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente a avertizat că industria farmaceutică din România ar putea suferi o pierdere de 842 milioane de lei, ceea ce înseamnă o scădere a pieței cu 30%, prin aplicarea noii taxe clawback, deoarece sistemul este inaplicabil din punct de vedere economic, companiile farmaceutice fiind obligate să susțină integral diferența dintre bugetul alocat și consumul de medicamente.
Reprezentanții asociației au atenționat că firmele sunt obligate să achite o taxă pentru venituri pe care nu le-au realizat, aplicată la prețul de vânzare al medicamentelor, care include, pe lângă prețul de producător, și marja de distribuție, adaosul farmaciilor și TVA.
În schimb, Guvernul consideră că sistemul clawback reprezintă o soluție de creștere a veniturilor, banii colectați putând fi folosiți pentru susținerea programelor naționale în sănătate.
