Producătorii de alimente tradiționale vor putea obține derogări de la normele sanitar-veterinare, astfel încât să păstreze specificul produselor realizate și să le poată vinde la nivel național și în Uniunea Europeană.
În prezent, spațiile pentru producerea alimentelor tradiționale trebuie să respecte aceleași norme ca celelalte unități din industria alimentară, ceea ce a creat probleme mai ales micilor producători.
Ei vor putea însă să ceară derogări la normele sanitar-veterinare (derogări de la Regulamentul european 852/2004, care stabilește normele generale de igienă în industria alimentară), astfel încât să păstreze trăsăturile specifice producției și să le poată vinde la nivel național sau european, potrivit unui ordin al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Derogările se pot referi, de exemplu, la caracteristicile încăperilor și ustensilelor de producție, care pot fi altele decât cele menționate în regulamentul european, cu scopul menținerii caracterului tradițional al alimentelor produse.
În același timp, ordinul stabilește și condiții minime de igienă pe care trebuie să le îndeplinească spațiile pentru care sunt cerute derogări. Printre aceste condiții minime se numără existența unei surse de apă potabilă curentă și respectarea igienei personale a celor care participă la producție.
Pentru a obține derogarea, un producător trebuie în primul rând să dețină un atestat de produs tradițional de la Ministerul Agriculturii. Apoi, trebuie să depună o cerere la direcția sanitară veterinară județeană pe raza căreia se află unitatea de producție.
Aceasta va fi însoțită și de alte documente, cum ar fi schița unității și descrierea detaliată a etapelor de obținere a produsului, precum și ustensilele și echipamentele folosite.
După primirea documentelor, direcția sanitară veterinară verifică, în următoarea lună, îndeplinirea unor minime condiții de igienă la unitatea respectivă.
Printre acestea se numără existența luminii și a ventilaței adecvate, a spațiilor corespunzătoare de depozitare și a facilităților pentru spălarea mâinilor cu apă curentă rece și caldă.
O altă condiție care trebuie respectată este existența unui spațiu separat sau a unui dulap cu cheie pentru stocarea detergenților și dezinfectanților (ținuți în containere etichetate cu instrucțiuni de folosire). Tot separat trebuie stocate și echipamentele de protecție a persoanelor care prepară alimentele.
„Persoanele care prepară și/sau manipulează materiile prime și produsele alimentare care prezintă caracteristici tradiționale trebuie să respecte un nivel ridicat de igienă personală, să poarte îmbrăcăminte adecvată și curată și, după caz, îmbrăcăminte de protecție, și să facă dovada stării de sănătate printr-un act medical, eliberat conform legislației naționale în vigoare”, se spune în ordin.
Unitățile care au obținut derogare vor fi înscrise într-un registru special, iar pe eticheta produsului va scrie că este tradițional.
Alimentele tradiționale vor fi comercializate pe piața națională dacă unitățile sunt înregistrate sanitar-veterinar, și în UE dacă au fost autorizate sanitar-veterinar. Diferența dintre cele două tipuri de unități este strictețea normelor care trebuie respectate.
Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloș, a declarat, la începutul lunii aprilie, că a solicitat ANSVSA să elaboreze un set de norme pe baza cărora să fie acordate derogări, astfel încât fermierii să poată produce alimente în mod tradițional, cu respectarea normelor sanitare, și să le vândă la nivel național.
„Am cerut ANSVSA să pregătească un ordin cu normele pe baza cărora se dau derogări privind procesarea acestor produse, respectând criteriile de tradiționalitate. Se dau derogări, se aplică normele de igienă de procesare, dar se respectă criteriile de tradiționalitate, și atunci produsele acestea vor putea fi comercializate în mod organizat pe piața națională, nu se va mai impune acea limitare de piață locală”, a afirmat la acea dată ministrul Agriculturii.
