Procurorul-șef Dumitru Dîmbu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, judecătorul Bogdan Bărbuță și omul de afaceri rădăuțean Constantin Babiuc au fost arestați preventiv luni seară, pentru 30 de zile, de Curtea de Apel București, în dosarul instrumentat de structura centrală a Direcției Naționale Anticorupție, după ce aceștia și-au petrecut noaptea de duminică spre luni în arestul Poliției Capitalei, fiind reținuți pentru 24 de ore de anchetatori.
În aceleași dosar, au anunțat ieri reprezentanții DNA, s-au formulat acuzații penale față de alte zece persoane.
Pentru ce infracțiuni au fost arestați cei doi magistrați și afaceristul Babiuc
Procurorii DNA au transmis ieri printr-un comunicat de presă și acuzațiile pentru care au cerut încătușarea și încarcerarea celor doi magistrați și a afaceristului Babiuc, patronul firmei Nikodemus. Acesta din urmă, arată anchetatorii, a fost ajutat de cei doi magistrați, dar și de un alt judecător, să obțină ilegal peste 40 de hectare de teren și să-și acopere ulterior urmele măgăriilor făcute.
Judecătorul Bărbuță este acuzat de patru infracțiuni de trafic de influență, din care una în formă continuată (două acte materiale), complicitate la luare de mită, trei infracțiuni de abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, din care una în formă continuată (69 de acte materiale), și complicitate la șantaj.
Procurorului Dumitru Dîmbu i s-au pus cătușe la mâini, fiind acuzat de DNA de trafic de influență, complicitate la șantaj, cinci infracțiuni de favorizarea făptuitorului, dintre care una în formă continuată (două acte materiale), și instigare la compromiterea intereselor justiției.
Afaceristul Constantin Babiuc a ajuns în arestul Poliției Capitalei pentru: complicitate la abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (69 de acte materiale); șantaj; dare de mită; cumpărare de influență, influențarea declarațiilor și instigare la mărturie mincinoasă.
69 de hotărâri ilegale date de judecătorul Bărbuță pentru a-l împroprietări pe afaceristul Babiuc cu peste 40 de hectare
Procurorii DNA susțin că infracțiunile pentru care cei doi magistrați și afaceristul Babiuc au ajuns după gratii s-au petrecut în două intervale de timp, 2005-2006 și 2011-2014.
Toată povestea pleacă de la modul în care a dobândit în instanță patronul firmei Nikodemus peste 40 de hectare de teren în zona Rădăuți, suprafețe pe care le-a vândut ulterior unei companii austriece, întreaga afacere fiind estimată la aproximativ 1.000.000 de euro.
Potrivit comunicatului remis de anchetatori, în intervalul 22 martie – 18 octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuță, de la Judecătoria Rădăuți, a pronunțat nu mai puțin de 69 de hotărâri judecătorești, “cu încălcarea dispozițiilor legale și atestarea unor fapte neconforme realității”, hotărâri prin care afaceristului Constantin Babiuc i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 41,59 de hectare (79 de parcele), pe care patronul de la Nikodemus a înstrăinat-o ulterior, obținând un profit de aproximativ 4.000.000 de lei.
Dreptul de proprietate al respectivelor parcele nu putea fi transmis prin vânzare-cumpărare pe cale notarială, întrucât nu se dezbătuse succesiunea și existau mai mulți proprietari în coindiviziune, iar succesorii nu își înscriseseră respectivul drept de proprietate în Cartea funciară, situație în care judecătorul Bărbuță a călcat în picioare toate procedurile legale și a pronunțat cele 69 de hotărâri „emise cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare, după un plan bine elaborat”, arată procurorii DNA.
Magistratul Bărbuță a judecat cu „ochii închiși”
Anchetatorii precizează și care au fost ilegalitățile comise de judecătorul Bărbuță pentru a-i dărui afaceristului Constantin Babiuc cele 41,59 de hectare de teren prin pronunțarea celor 69 de hotărâri:
– judecătorul nu a solicitat și nu a depus diligențe pentru a fi depus la dosar extrasul de Carte funciară și planul de situație/identificare topocadastrală a suprafeței de teren ce făcea obiectul actului de vânzare-cumpărare;
– nu a verificat dacă antecontractul de vânzare-cumpărare (convenția) îndeplinea condițiile de valabilitate prevăzute de Codul civil, respectiv, obiectul actului juridic civil să existe, să fie în circuitul civil;
– nu a verificat dacă vânzătorul era titularul dreptului de proprietate;
– a pronunțat hotărârile fără finalizarea procedurii partajului succesoral, în condițiile în care, în titlul de proprietate, pe lângă vânzător, sunt trecute și alte persoane;
– la emiterea hotărârilor au fost avute în vedere copii ale convențiilor, șase nefiind semnate de vânzător;
– într-unul din cazuri vânzătorul decedase cu 11 ani înainte de data încheierii convenției de vânzare-cumpărare;
– o serie de convenții au fost falsificate de Constantin Babiuc;
– în 11 hotărâri s-a atestat, în fals, că la apelul nominal, cu ocazia soluționării dosarelor, au fost prezente părțile.
Ilegalitățile dintre judecător și afacerist, încurcate de un alt om de afaceri din Rădăuți
În virtutea bunelor relații dintre afaceristul Babiuc și judecătorul Bărbuță, în iunie 2006, magistratul îi mai face un cadou patronului de la Nikodemus și îi constată unui interpus al acestuia dreptul de proprietate asupra unui imobil din municipiul Rădăuți, o parte din clădirea în care funcționa biblioteca municipală.
Nu a contat că la baza acelei hotărâri judecătorești a stat un antecontract de vânzare-cumpărare falsificat, nici că, mai arată anchetatorii, cererea de chemare în judecată era nesemnată și nedatată sau că în dosar apărea și o cerere de preschimbare a termenului nesemnată, iar hotărârea judecătorească a fost dată în lipsa unui extras de Carte funciară.
La fel, pentru judecătorul Bărbuță nu a contat nici faptul că la vremea respectivă clădirea avea o situație litigioasă, fiind revendicată în instanță de un alt afacerist din Rădăuți, Arcadie Plămadă.
Lucrurile au început să se complice pentru judecătorul Bărbuță și afaceristul Babiuc în momentul în care, la 17 iunie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție îi recunoaște lui Arcadie Plămadă dreptul de proprietate asupra clădirii bibliotecii (ulterior, în 2011, Plămadă evacuează biblioteca). Și, din acel moment, afacerile ilegale ale cuplului judecător-afacerist încep să se năruie.
„Punerea în executare a hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție mai sus menționate ar fi devoalat maniera frauduloasă prin care o parte din imobil a fost atribuită și, ulterior, prin vânzări succesive, a ajuns în patrimoniul unei societăți comerciale controlate de Babiuc Constantin”, arată procurorii DNA.
Implicarea primarului Aurel Olărean. Intră în rol judecătoarea Prandea
Acțiunile lui Arcadie Plămadă pentru intrarea în posesia acelei clădiri reprezentau o amenințare pentru ilegalitățile comise de Bărbuță și Babiuc, astfel încât cei doi, și aici – arată anchetatorii – intervine și procurorul Dumitru Dîmbu, au început să pună presiuni pe proprietarul real al clădirii, „pentru a-l determina să renunțe la dreptul de proprietate asupra unei părți din imobilul respectiv în favoarea unei persoane aflate în anturajul lui Babiuc Constantin”.
Concomitent cu aceste presiuni de care vorbesc anchetatorii, Constantin Babiuc încearcă o altă manevră. În cursul anului 2011, pentru a ascunde urmele infracțiunii, susțin procurorii DNA, la solicitarea patronului de la Nikodemus, Primăria Rădăuți, prin primarul Aurel Olărean, introduce în instanță o cerere prin care să fie rectificată Cartea funciară, în sensul radierii dreptului de proprietate al lui Arcadie Plămadă asupra clădirii obținute de acesta.
Cauza a fost repartizată judecătoarei Daniela Prandea de la Judecătoria Rădăuți, aflată în relații apropiate cu colegul ei de instanță, judecătorul Bogdan Bărbuță.
Practic, odată cu introducerea respectivei cereri, Arcadie Plămadă nu putea folosi clădirea, atâta vreme cât instanța nu dădea un verdict final.
Iar instanța, prin judecătoarea Prandea, a avut grijă să tergiverseze procesul. Început în martie 2011, procesul nu s-a finalizat încă, magistratul Daniela Prandea acordând nu mai puțin de 32 de termene între timp, ultimul fiind stabilit chiar pentru ziua de astăzi (24 iunie). Pârâtul a încercat să recuze judecătorul de două ori, însă fără succes.
„Prin tergiversarea soluționării s-a urmărit exercitarea de presiuni asupra proprietarului real, pentru ca acesta să renunțe la dreptul de proprietate și să semneze o convenție, redactată chiar de judecătorul Bărbuță Bogdan”, explică anchetatorii.
Presiuni asupra omului de afaceri Arcadie Plămadă, printr-un executor judecătoresc
Procurorii DNA arată de asemenea că afaceristul Constantin Babiuc nu s-a mulțumit doar cu șicanarea în instanță a lui Arcadie Plămadă și, susțin anchetatorii, a apelat și la procurorul-șef Dumitru Dîmbu, care „în intervalul martie-aprilie 2014, i-a solicitat unui executor judecătoresc să exercite presiuni asupra proprietarului, în sensul celor dorite de către Babiuc Constantin și invocând autoritatea și voința expresă a lui Dîmbu Dumitru”.
În imaginile prezentate de televiziunile centrale în cursul zilei de duminică, în știrea privind persoanele aduse la audieri la DNA București, a apărut și executorul judecătoresc Marcel Mustea.
De altfel, Marcel Mustea a fost cel care a preluat executarea silită în dosarul privind dreptul de proprietate al lui Arcadie Plămadă asupra clădirii în care a funcționat biblioteca municipală.
DNA: Judecătoarea Prandea s-a „vândut” pentru un sejur la Mamaia
Față de ajutorul oferit de judecătoarea Prandea, care a tergiversat dosarul cu cele 32 de termene, afaceristul Constantin Babiuc nu a rămas dator și – se precizează în comunicatul DNA – patronul de la Nikodemus i-a promis, prin judecătorul Bărbuță, achiziționarea unui sejur de șapte zile la un hotel din Mamaia, pentru a doua jumătate a lunii viitoare – începutul lunii august.
Din păcate pentru judecătoare, sejurul a fost amânat în urma descinderilor procurorilor anticorupție la Rădăuți și la Suceava.
Judecătorea Daniela Prandea, din informațiile pe care le avem, se află internată la un spital din București.
Șpăgile judecătorului Bărbuță: de la o cutie cu ciocolată, la bani, servicii stomatologice și chiar ouă, carne de porc și găini
Procurorii anticorupție arată că judecătorul Bogdan Bărbuță își făcuse un obicei din a primi șpagă pentru a pronunța hotărâri favorabile în dosarele pe care le judeca, iar magistratul nu era deloc pretențios.
Astfel, la data de 15 martie a.c., judecătorul ar fi primit de la o persoană o cutie cu ciocolată și o sticlă de vermut și a acceptat promisiunea mituitorului de a-i trimite ulterior și suma de 1.000 de euro. Toate astea, se arată în comunicatul DNA, „în schimbul intervenției pe care judecătorul a promis că o va face la un alt magistrat de la Judecătoria Rădăuți, pentru soluționarea favorabilă a unui anumit dosar în care persoana cumpărătoare de influență avea interes”.
O altă șpagă de care vorbesc procurorii DNA s-a primit în intervalul 2013 – mai 2014, când judecătorul Bărbuță a primit de la o altă persoană 500 de euro și produse alimentare (ouă, carne de porc, găini), “bunuri în schimbul cărora a soluționat în mod favorabil mituitorului un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Rădăuți, totodată dând asigurări că va interveni pe lângă completul din cadrul Tribunalului Suceava învestit cu soluționarea recursului pentru a menține soluția favorabilă emisă în fond”.
Pe 19 martie a.c., respectiv 16 aprilie a.c., o altă persoană i-a dat judecătorului Bărbuță, susțin cei de la DNA, produse alimentare (35 de ouă și miere) și 1.000 de euro, “în schimbul promisiunii că acesta din urmă va interveni pe lângă un judecător din cadrul Judecătoriei Rădăuți, învestit cu soluționarea unui dosarul în care fiul cumpărătoarei de influență avea calitatea de reclamant”. Cel mai probabil, e vorba tot de judecătoarea Daniela Prandea.
Același Bogdan Bărbuță este acuzat că i-a promis unui medic stomatolog, în schimbul unor lucrări dentare neachitate, că va interveni pe lângă un judecător de la Judecătoria Rădăuți pentru a obține o soluție favorabilă într-un dosar în care medicul avea calitatea de pârât.
DNA: 92.000 de euro pentru protecția procurorului Dîmbu
În fața judecătorilor Curții de Apel București, procurorii DNA au subliniat relațiile apropiate dintre afaceristul Constantin Babiuc și procurorul Dumitru Dîmbu și au vorbit chiar de un episod petrecut pe data de 27 ianuarie 2014. În acea zi, arată procurorii anticorupție, Dîmbu i-a solicitat lui Babiuc 92.000 de euro pentru un apropiat de-al său (sursele noastre spun că ar fi vorba de patronul restaurantului Canay din Vadu Moldovei, cetățeanul turc Adnan Ozcan). În aceeași zi, Constantin Babiuc a remis acea sumă persoanei indicate de procuror. „Cunoscând influența procurorului Dîmbu Dumitru – explică procurorii DNA – omul de afaceri Babiuc Constantin a urmărit să se pună la adăpost, atât el, cât și persoane din anturajul său, de problemele judiciare prezente și viitoare”.
Anchetatorii precizează că Babiuc i-a solicitat procurorului Dîmbu, în perioada februarie-mai 2014, să traficheze influență asupra unor ofițeri de poliție și procurori în folosul afaceristului ori al prietenilor acestuia.
Dîmbu i-a promis lui Babiuc „că va face toate intervențiile necesare pentru a-l exonera de orice răspundere penală”
La urechile lui Constantin Babiuc ar fi ajuns faptul, declară anchetatorii, că a fost reluată ancheta privind modul fraudulos în care acesta a obținut în 2005 mai multe suprafețe de teren.
Afaceristul s-a dus la procurorul Dîmbu, iar acesta din urmă, susțin sursele citate, l-a asigurat pe Babiuc “că va face toate intervențiile necesare pentru a-l exonera de orice răspundere penală”.
În urmă cu aproximativ o lună de zile (pe 27 mai), procurorul-șef al Secției de urmăriri penale din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava i-a transmis date obținute ilicit patronului de la Nikodemus privind ancheta penală care îl viza, iar Constantin Babiuc i-a relatat toate acele informații judecătorului Bărbuță.
Anchetatorii vorbesc și despre faptul că, luna trecută, Babiuc s-ar fi întâlnit cu două persoane pe care a încercat să le determine să dea declarații false în fața procurorilor anticorupție. În ziua imediat următoare, una dintre persoane a fost audiată la DNA și, arată anchetatorii, a declarat fapte neconforme realității.
Cine sunt celelalte zece persoane puse sub acuzare de DNA?
Cutremurul provocat de DNA a zguduit serios justiția suceveană duminica aceasta, când au avut loc percheziții în nu mai puțin de 14 locații de pe raza județului Suceava. Anchetatorii au descins printre altele și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, la Judecătoria Rădăuți, dar și la Primăria Rădăuți.
La audieri la DNA au fost duse mai multe persoane, printre care și primarul Aurel Olărean, executorul judecătoresc Marcel Mustea, o avocată din Rădăuți, Isabela Vega, și șeful Sectorului Poliției de Frontieră Rădăuți, comisarul Mihai Prelipcean.
O informație în premieră ar fi aceea că printre persoanele duse la audieri în cursul zilei de duminică s-a aflat și șeful Serviciului Arme din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava, comisarul-șef Vasile Gabor.
În afara afaceristului și a celor doi magistrați reținuți (Babiuc, Dîmbu și Bărbuță), s-au întors cu toții acasă, unii având calitatea de martor, alții de suspecți.
Cert e că procurorii DNA au anunțat ieri că, în afara celor trei învinuiți încătușați încă de duminică, „s-au formulat acuzații penale față de alte zece persoane”.
Primarul Aurel Olărean: „Eu am fost în calitate de martor. Nu am fost audiat”. Edilul susține totuși că a fost întrebat despre acțiunea prin care a cerut în instanță radierea dreptului de proprietate al lui Arcadie Plămadă asupra clădirii bibliotecii din Rădăuți.
Executorul Marcel Mustea a declarat încă de duminică că a fost chemat în calitate de martor.
Comisarul Mihai Prelipcean (sursele noastre spun că ar fi pe lista celor puși sub acuzare) a refuzat să facă vreo declarație.
Comisarul-șef Vasile Gabor a declarat: “Am fost citat ca martor. Nu vă pot spune despre ce m-au întrebat”.
Avocata Isabela Vega (aflată pe lista suspecților) a fost lăsată să plece acasă, după audieri, fiind luată față de ea măsura controlului judiciar, cu obligarea de a nu părăsi țara.
Avocata procurorului Dîmbu: “Nu există dovezi. Sunt presupuneri ale anchetatorilor și afirmații făcute fără acoperire”
Contactată telefonic aseară, în jurul orei 23.00, după pronunțarea sentinței judecătorilor, avocata Lidia Vargan, cea care îl reprezintă în acest dosar pe procurorul-șef Dumitru Dîmbu, a reclamat timpul foarte scurt (jumătate de oră) care le-a fost acordat de judecători avocaților pentru a studia dosarul celor de la DNA.
“Dosarul a fost adus târziu și a fost imposibil să studiem referatul cu propunerea de arestare preventivă, care are aproape 200 de pagini, ca să nu mai vorbim de volumele cu probe administrate până în prezent. Din ce am reușit să lecturez, am observat că, în privința clientului meu, acuzațiile sunt descrise generic, nu există dovezi. Sunt presupuneri ale anchetatorilor și afirmații făcute fără acoperire. Nu am găsit elemente suficiente care să ducă la concluzia că ar exista indicii temeinice cu privire la săvârșirea acestor fapte de către clientul meu. Unele chestiuni sunt scoase din context și interpretate în sensul dorit de DNA”, a spus avocata Vargan, precizând că decizia Curții de Apel va fi contestată la instanța superioară.
Surse din rândul persoanelor care au fost în sala în care s-a judecat propunerea de arestare preventivă ne-au mărturisit că procurorul Dîmbu le-a spus judecătorilor din complet că nu neagă relațiile de prietenie cu anumite persoane, dar de aici și până la a fi acuzat că a favorizat pe cineva sau că ar fi determinat vreo persoană să încalce legea e o cale foarte lungă.
