Procurorul a cerut pedepse cu executare pentru toată lumea, avocații merg pe achitare sau condamnări cu suspendare

La mai bine de trei ani de la descinderile care au avut loc în Punctul de Trecere a Frontierei Siret, dosarul în care sunt incriminați 62 de polițiști de frontieră, în frunte cu comisarul-șef Aurel Anea, și patru lucrători vamali a ajuns la final la Curtea de Apel Suceava.
Ieri, timp de mai bine de șase ore, procurorul de caz și avocații celor 66 de oameni trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție au prezentat concluziile finale.
A fost un adevărat maraton al argumentelor juridice, dar care se va prelungi și astăzi, când sunt așteptați cu pledoariile finale doi dintre avocații care au absentat ieri, dar și inculpații care vor avea dreptul la ultimul cuvânt.
Primul care a vorbit a fost reprezentantul Direcției Naționale Anticorupție. Procurorul de caz a cerut condamnări cu executarea în penitenciar pentru toți cei 66 de inculpați, inclusiv pentru cei care și-au recunoscut faptele în temeiul articolului 320, indice 1, din fostul Cod de Procedură Penală.
„Faptele sunt pe deplin dovedite de probele existente la dosar. Au fost esențiale investigațiile agenților sub acoperire, care au reușit să dovedească vinovăția inculpaților. În concluzie, solicităm condamnarea inculpaților într-o formă privativă de libertate și menținerea măsurilor asigurătorii instituite în cazul fiecărei persoane în parte, plus plata cheltuielilor de judecată”, a fost cererea procurorului de caz.
Ce au cerut avocații
De cealaltă parte, avocații inculpaților au încercat să convingă instanța de judecată că totul a fost o instigare din partea anchetatorilor sub acoperire, iar probele din dosar sunt mult prea subțiri pentru a justifica pedepsele cerute de procuror.
„Din punct de vedere procedural, investigatorul sub acoperire trebuia să se conformeze în mod necesar limitelor și autorizării date de către procuror. În mod evident, acest investigator sub acoperire nu avea posibilitatea de a solicita sau de a primi bani sau alte foloase materiale în scopul obținerii de eventuale probe. În mod evident, rezultă cu claritate din probele existente în cuprinsul dosarului, inclusiv din înregistrări ambientale, faptul că, în debutul activității sale, investigatorul Mădălin Ionescu a cerut în mod direct ca politiștii din subordinea sa să perceapă anumite sume de bani de la participanții la trafic și, de asemenea, ca o parte din aceste sume de bani să-i fie remise lui în mod direct de către polițiștii de frontieră care coordonau activitățile ce se desfășurau în PTF Siret”, a arătat Marius Rădăcină, unul dintre avocații implicați în acest dosar.
Lidia Vargan, un alt apărător al unora dintre inculpați, a cerut schimbarea încadrării juridice din grup infracțional organizat în infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, pentru care a cerut achitarea ca urmare a dezincriminării faptei de către Noul Cod de Procedură Penală.
De asemenea, o altă cerere a avocatului Lidia Vargan a fost de schimbare a încadrării juridice din luare de mită în primire de foloase necuvenite, infracțiune pentru care cele mai multe fapte nu ar fi dovedite și ca urmare se impune achitarea, iar acolo unde s-a dovedit această infracțiune să se meargă pe condamnări cu suspendare.
Apărătorii nu sunt de acord nici cu sumele imputate clienților lor
Nici în ceea ce privește sumele de bani pe care polițiștii de frontieră și vameșii ar trebui să le plătească drept despăgubiri avocații nu au fost de acord.
Principala nemulțumire este legată de faptul că cei 66 de oameni au fost filmați doar câteva zile în luna decembrie 2010, iar procurorii DNA le-au imputat sume de bani încasate în perioada septembrie – decembrie 2010.
„Trebuie determinate din punct de vedere faptic numărul exact al actelor materiale săvârșite de fiecare inculpat și, de asemenea, cuantumul sumelor primite de fiecare inculpat atât pe fiecare act material, cât și global, ca efect total al presupusei activități infracționale. Mai mult decât atât, toate aceste chestiuni trebuie probate în mod cert și lipsit de echivoc”, a arătat avocatul Marius Rădăcină.
Cine sunt cei 66 de inculpați
Lista celor 66 de inculpați este deschisă de comisarul-șef Aurel Anea, fostul șef al Punctului de Trecere a Frontierei Siret. Acesta este acuzat de luare de mită în formă continuată și constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat. Ceilalți 61 de polițiști de frontieră care își vor afla pedepsele în câteva săptămâni sunt: agent principal Cătălin Dumitru Zebreniuc, din Siret, agent-șef Constantin Gheorghe Lavric, din comuna Frătăuții Vechi, agent principal Fănel Florin Rădăcină, din municipiul Rădăuți, agent principal Radu Lucanu, din municipiul Suceava, agent principal Vasile Adrian Bălici, din Vicovu de Sus, agent principal Cristinel Țiprigan, din municipiul Rădăuți, agent principal Adrian Petru Mudrac, din comuna Mihăileni, agent-șef adjunct Adrian Holcă, din comuna Pătrăuți, agent principal Daniel Grigoraș, din municipiul Rădăuți, agent Vasile-Ovidiu Sasu, din municipiul Suceava, agent-șef principal Constantin Doru Andrișan, din municipiul Suceava, agent Elena Cozminiuc, din municipiul Rădăuți, agent-șef Toader Ilieși, din municipiul Suceava, agent-șef Cristian Filipoaia, din municipiul Suceava, agent principal Florin Constantin Matei, din municipiul Suceava, agent Andrei Ciobanu, din municipiul Suceava, agent-șef adjunct Mihaela Elena Cosic, din municipiul Rădăuți, agent principal Virgil Jităriuc, din municipiul Rădăuți, agent-șef Ilie Cozmei, din Siret, agent-șef Florin Sticleț, din municipiul Rădăuți, agent principal Cristian –Teodor Nicolovici, din municipiul Rădăuți, agent-șef principal Marcel Coroi, din Măriței-comuna Dărmănești, agent principal Daniel Barbă, din municipiul Rădăuți, agent-șef Manuel –Eugen Costache, din municipiul Rădăuți, agent-șef adjunct Dănuț-Dumitru Neagu, agent Adrian Ionuț Grosu, din municipiul Suceava, agent principal George Jacotă, din comuna Frătăuții Noi, agent George Slevoacă, din comuna Cacica, agent Traian Constantin Hai, din municipiul Suceava, agent-șef principal Luchian Alexandru Posmangiu, din municipiul Suceava, agent Gheorghe Neamțu, din municipiul Fălticeni, agent-șef Rodica Nichiforiuc, din municipiul Rădăuți, agent-șef principal Romis Vasile Luchean, din comuna Dornești, agent principal Gheorghe Alin Pavlovici, din Siret, agent-șef Ilie Zahariuc, din Siret, agent Silviu Georgică Pomohaci, din comuna Șcheia, subinspector Bogdan Constantin Rurac, din municipiul Suceava, agent-șef principal Viorel Ruște, din municipiul Rădăuți, agent principal Ramona Costiuc, din Siret, agent principal Lucian Ștefan Pintilii, din municipiul Fălticeni, agent Elena Anca Agapi, din Siret, agent-șef Florin Constantin Lupu, din Siret, agent-șef principal Sorin Doru Strugar, agent Daniela Căpățână, din municipiul Rădăuți, agent principal Valentina – Ioana Sauciuc, din comuna Șcheia, agent Iulian Radu, din municipiul Suceava, agent-șef Mihai Doru Tocilă, din Siret, agent-șef adjunct Sorin Sumanaru, din municipiul Suceava, agent-șef adjunct Vasile Secrier, din municipiul Rădăuți, Ionel Marinel Gâză, din Plopeni, agent Alina Olivia Mandiuc, din Siret, agent principal Adrian Iuga, din Baineț-comuna Mușenița, agent principal Loghin Daniel Timoci, din Siret, agent George Bogdan Ungureanu, din Siret, Virgil Florin Buliga, din Rădăuți, Dorel Vasile Chirilă, din Rădăuți, Percec Vasile Cristinel Simota, din Rădăuți, Vasile Hrițuc, din Rădăuți, Mihaela Neamțu, din Fălticeni, Florin Păvăloaia și Florin Dan Macovei.
Cei patru vameși trimiși în judecată în acest dosar sunt Sorin Constantin Șcladan, din Suceava, Nicu Cezar Schipor, din Siret, Lazăr Ungureanu, din municipiul Suceava, Simion Coroliuc, din Siret, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de dare de mită, în formă continuată.
Trebuie spus că o parte dintre inculpați și-au dat demisia din sistem, alții au ieșit la pensie, iar o parte dintre ei încă lucrează în cadrul Poliției de Frontieră cu anumite restricții pe linie de muncă.
DNA a estimat prejudiciul la 900.000 de euro
„În sarcina inculpaților s-au reținut infracțiuni de luare de mită, dare de mită în formă continuată și constituire/aderare/sprijinire a unui grup infracțional organizat”, se arată în rechizitoriul de trimitere în judecată.
Potrivit rechizitoriului DNA, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, cei 62 de polițiști de frontieră de la PTF Siret au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, suma totală de 3.643.513 lei (circa 900.000 de euro) și alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera, în scopul de a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu privind controlul la frontieră și a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general țigări din Ucraina) peste limita legală admisă.
„Concret, lucrătorii poliției de frontieră au primit, au acceptat sau au pretins bani pentru simpla verificare a documentelor de călătorie sau de transport, pentru a tolera nereguli privind aceste documente, pentru a facilita verificarea rapidă a documentelor și trecerea, într-un timp scurt, prin PTF Siret, dar, în special, pentru a trece cu vederea introducerea în țară a unor bunuri accizabile, mai ales țigări, dar și motorină sau băuturi alcoolice, fără respectarea dispozițiilor legale privind regimul vamal. Banii colectați de la cetățenii care tranzitau punctul de frontieră erau ascunși în diverse locuri din incinta PTF Siret, mai ales în mobilierul Laboratorului criminalistic, iar la finalul turei erau împărțiți conform unor cote stabilite, fiecare primind, prin redistribuire, o parte din mita încasată în cursul turei (cuprinsă între 8.000 de lei și 25.000 de lei), în funcție de riscul asumat și de „încasările” realizate. Sume de bani din mită reveneau și șefilor de grupă, de tură, precum și șefului PTF Siret, Anea Aurel, cei care fie coordonau, fie îngăduiau activitatea infracțională amintită.
Conform înțelegerii, infracțiunile de corupție au fost săvârșite prin contribuții diferite, în funcție de repartizarea lunară pe grupe (corespunzătoare turelor de lucru), precum și în funcție de repartizarea zilnică pe posturile punctului de control trafic”, se arată în actul de sesizare al Curții de Apel Suceava. Procurorii spun că modul de operare devenise un „șablon infracțional”, ceea ce denotă că era vorba de un proces elaborat și repetat.