Procurorii și polițiștii, transformați în recuperatori legali pentru victimele hoților recidiviști

Hoți recidiviști ale căror furturi sunt probate de polițiști scapă de răspundere penală și se întorc în libertate, unde continuă să facă ceea ce știu ei mai bine, profitând de prevederile noului Cod Penal, care permite împăcarea între părți inclusiv după ce dosarul ajunge în instanță, până la primul termen de judecată. Așa se face că polițiștii și procurorii ajung să fie un soi de recuperatori legali, iar procedura penală rămâne nefinalizată. Victimele sunt mulțumite că li se restituie prejudiciul, chiar ceva bani în plus în unele cazuri, iar hoții își pot continua activitatea infracțională, bucuroși că legea din România este permisivă cu ei.
Cum ies pe „plus” indivizii care trăiesc din furat
Ceea ce este cel mai grav este că împăcarea părților este posibilă și în cazul infractorilor recidiviști, care au în spate caziere care demonstrează că au trăit o viață din furat. Surse judiciare au explicat că doar o parte din faptele acestor hoți de meserie sunt probate, chiar și sub 10% din furturi în unele situații. În aceste condiții, aceștia ies pe plus chiar și dacă dau înapoi banii victimelor pentru furturile pentru care li s-au făcut dosare penale. O altă mare problemă este și că împăcarea părților se poate face și după câteva luni de la demararea anchetei. Asta înseamnă că organele de urmărire penală muncesc câteva luni la o anchetă, consumă resurse importante (oameni, logistică etc), iar apoi se trezesc că suspectul, chiar și arestat preventiv, le scapă printre degete. Ca mod de operare, rude ale autorilor caută victimele și încep să implore milă. Sunt de obicei persoane de etnie romă și se plâng că hoțul are copii acasă și este amărât. Urmează apoi și argumentul forte. Restituirea prejudiciului. Puși în astfel de situații aparent profitabile pentru ei, oamenii care au căzut victime ale furturilor acceptă să renunțe apoi la orice pretenție penală. Din acel moment, ancheta penală se încheie, iar suspectul este pus imediat în libertate.
Dosare privind furturi cu prejudicii mari, încheiate prin împăcarea părților
În categoria dosarelor importante care s-au soldat cu împăcarea părților putem aminti de furtul cu prejudiciu foarte mare din casa primarului suspendat al comunei Udești, Săvel Botezatu. În martie 2014, din casa acestuia autorii au plecat cu o casetă de bijuterii din aur, în jur de 400 de grame, și cinci ceasuri bărbătești de firmă, prejudiciul calculat în rechizitoriul de trimitere în judecată fiind de 80.000 de lei. La mai bine de un an de la comiterea furtului, când cei patru autori au fost trimiși în judecată, în aprilie a.c., procesul început la Judecătoria Suceava a încetat de drept, prin împăcarea părților. Prinderea celor patru suspecți de furt a însemnat o muncă anevoioasă și costisitoare pentru judiciariștii de la „Investigații Criminale”. Mai trebuie spus că cei patru suspecți erau și recidiviști, unul dintre ei fiind eliberat cu puțin timp înainte de furt din închisoare.
Un alt exemplu este cel al unui alt hoț recidivist, Sorin Solomon, din Pojorâta, care are în cazier 14 condamnări. Acesta, alături de un alt tânăr din Pojorâta, a fost trimis în judecată pentru o spargere „blitz”, în doar patru minute, cu un prejudiciu important, de 26.000 de lei, comisă în orașul Sântana, județul Arad. Spargerea a fost comisă pe 9 mai 2015. Sorin Solomon a fost trimis în judecată, a fost dat în urmărire și prins, petrecând o scurtă perioadă în arest preventiv. Procesul penal a încetat însă în momentul în care rudele lui Solomon au convins victima să renunțe la orice pretenție, civilă sau penală.
Procuror: „Este o piedică reală în înfăptuirea actului de justiție”
Sunt doar două exemple, însă cazurile de acest gen sunt mult mai multe. Marea problemă este că de cele mai multe ori infractorii care beneficiază de aceste prevederi sunt chiar cei recidiviști, care știu foarte bine ce au de făcut.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, Constantin Steiciuc, a precizat că unitatea de parchet pe care o conduce se confruntă în mod real și repetat cu această problemă în ultima perioadă de timp.
„Este o piedică reală în înfăptuirea actului de justiție. Atât eu, cât și alți colegi vom propune ca măcar în cazurile în care inculpații sunt recidiviști să nu poată interveni această împăcare a părților, în ceea ce privește latura penală”, a declarat prim-procurorul Constantin Steiciuc.