În cazul șefului Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI), comisarul-șef Cristian Macsim, și al celor trei polițiști de la Secția Gălănești, Marius Ciotău, Ilie Pîrghie și Constantin Chichiriță, anchetatorii de la Direcția Națională Anticorupție susțin că aceștia ar fi fabricat probe în două dosare penale: 2701/P/2013 și 5269/P/2013. În aceste dosare au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuți mai mulți indivizi acuzați în principal de furt.
Arestați „în baza unor probe mincinoase ori acte false”?
Procurorii anticorupție susțin că polițiștii care s-au ocupat de aceste dosare “au prefabricat probe de natură a induce în eroare organele judiciare, în scopul cercetării abuzive a numiților Ciotău Gheorghe Ion și Ungureanu George Romică, cu privire la fapte de furt calificat și alte fapte sesizate inițial ca fiind comise de AN (autori necunoscuți)”.
Cei doi inculpați, Ciotău și Ungureanu, erau informatorii unui ofițer SIPI, “ofițerul Florin” care, potrivit scenariului conturat de procurorii DNA, i-ar fi adus la cunoștință șefului său direct, Cristian Macsim, presupusele abuzuri ale polițiștilor Secției Gălănești, abuzuri pe care comisarul-șef le-ar fi ignorat însă, protejându-i astfel pe “infractorii în uniformă”.
Motivul răzbunării acestora din urmă, înțelegem tot din comunicatele de la DNA, ar fi acela de a-i trimite pe cei doi inculpați (Ciotău și Ungureanu) la închisoare, pentru ca polițiștii să-și poată continua nestingheriți ilegalitățile. Cei doi inculpați își informau ofițerul racolator despre abuzurile polițiștilor, despre implicărilor lor în activități de contrabandă, iar lucrătorii Secției Gălănești ar fi aflat de colaborarea acestora cu ofițerul SIPI în timp ce transcriau convorbirile telefonice interceptate între mai mulți suspecți în cel de-al doilea dosar în care se investigau zeci de furturi.
Atunci, susțin cei de la DNA Suceava, polițiștii de la Gălănești, “în baza unor probe mincinoase ori acte false, au obținut arestarea preventivă a celor două persoane, în scopul de a stopa colaborarea cu cadre ale structurilor de informații”. Iar pentru a le ieși acest plan diabolic, polițiștii respectivi, mai susțineau procurorii anticorupție, “au întrebuințat promisiuni, amenințări sau violențe împotriva unor persoane cercetate, pentru a le determina să dea declarații ori să dea declarații mincinoase, în cauzele respective”.
Acuzații extrem de grave, pentru care toți cei puși sub învinuire ar trebui să înfunde pușcăriile multă vreme de acum încolo, dacă s-ar dovedi adevărate.
Un prim semn de întrebare: acuzații grave, nici un arestat
Așa cum vă arătam în edițiile trecute ale Monitorului de Suceava, mari semne de întrebare au apărut în privința acestui scenariu conturat de procurorii DNA în momentul în care nici unul dintre polițiștii acuzați nu a ajuns după gratii, judecătorii considerând că nu sunt probe suficiente. Doar denunțuri, în principal ale celor doi informatori, și mărturiile ofițerului SIPI care i-a racolat.
Comisarul-șef Cristian Macsim a fost reținut 24 de ore, iar a doua zi (23 decembrie 2014) a fost dus în fața instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă. Propunerea a fost respinsă, iar șeful SIPI a fost eliberat de îndată, fără nici o altă măsură preventivă. Procurorii DNA au făcut contestație la Curtea de Apel Suceava, însă nici aici acuzațiile lor nu au ținut în fața judecătorilor, a căror motivare aruncă îndoieli serioase asupra probatoriului acestui dosar. Iată câteva pasaje elocvente: “Arestarea trebuie să se bazeze pe fapte, care consolidează cel puțin suspiciunea că o infracțiune a fost comisă și că cel deținut are o legătură suficientă cu săvârșirea ei (…) este periculos, ca și precedent judiciar, a susține o acuzație penală împotriva unui funcționar public, asupra unei persoane în general, doar pe buna credință a unui martor, pe credibilitatea acestuia, în lipsa oricărei alte probe temeinice de vinovăție”.
În arest au fost aruncați și doi dintre cei trei polițiști de la Secția Gălănești, după care toți au fost lăsați în libertate, sub măsura controlului judiciar. Doi dintre ei (Pârghie și Chichiriță) au făcut plângere împotriva măsurii în termenul de 48 de ore, iar judecătorii au dispus ridicarea controlului judiciar, considerând că “nu sunt indicate minimal care sunt probele sau indiciile temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că s-au săvârșit infracțiunile de cercetare abuzivă”.
Singurul care a rămas cu măsura controlului judiciar este șeful secției de poliție de la Gălănești, comisarul Marius Ciotău, care nu a făcut plângere în termenul de 48 de ore, ci abia după aproape o lună, când judecătorii au considerat că procurorul trebuie să fie cel care să îi ridice controlul judiciar.
Procurorul de caz: Ofițerul SIPI le spunea informatorilor cum să se răzbune pe polițiștii care-i anchetau
Tot în edițiile trecute ale “Monitorului” vă informam și despre un pasaj din rechizitoriul din dosarul 5269/P/2013 (rechizitoriu întocmit în septembrie 2014), pasaj în care procurorul de caz vorbește despre relația inculpaților Ion Gheorghe Ciotău și George Romică Ungureanu cu acel angajat de la SIPI – „ofițerul Florin”, relație pe care însă procurorul de la Parchetul Rădăuți o prezintă cu totul altfel decât cei de la DNA.
Astfel, procurorul rădăuțean arată că, în urma interceptărilor telefonice, a constatat că cei doi suspecți, ulterior inculpați, Ciotău și Ungureanu, vorbeau periodic cu ofițerul SIPI și îi dădeau acestuia informații false despre polițiști, pentru a se răzbuna pe aceștia din urmă.
Mai mult, procurorul a sesizat și faptul că “ofițerul Florin” avea o relație cel puțin ciudată cu informatorii săi, pe care îi învăța cum să se răzbune pe polițiști prin denunțuri și chiar cum să “fabrice informații ce pot conduce la deschiderea de dosare penale împotriva organelor de poliție judiciară”.
Există chiar, am aflat ulterior, și o adresă trimisă către Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, în care este descrisă pe larg, cu procese verbale de transcriere a conversațiilor telefonice interceptate, relația „ofițerului Florin” cu informatorii săi, adresă care ar fi fost trimisă mai departe la DNA Suceava.
Cu toate astea, în decembrie 2014, nu acel ofițer SIPI s-a trezit cu mascații la poartă, ci șeful SIPI și cei trei polițiști de la Secția Gălănești.
Dosarele cu “probe fabricate”. Cine sunt inculpații și ce acuzații li se aduc
Continuând demersul nostru jurnalistic, am consultat rechizitoriile celor două dosare în care susțin procurorii DNA că s-ar fi fabricat probe.
Amândouă sunt semnate de procurori diferiți (unul dintre ei numit între timp prim-procuror la o altă unitate de parchet din județ). Mai mult, înainte de a fi trimise în instanță, rechizitoriile sunt semnate, așa cum sunt procedurile, de prim-procurorii unităților de parchet, care “verifică legalitatea și temeinicia”. În decembrie 2013 era un prim-procuror la Rădăuți, în toamna lui 2014 un altul.
Dacă ar fi să judecăm după concluziile celor de la DNA, procurorii de caz, respectiv prim-procurorii, fie au fost păcăliți de polițiștii care le-au strecurat sub nas probele măsluite, fie au fost complicii acestora. După scenariul DNA, repet.
Despre cum cele două dosare au trecut prin mâinile mai multor judecători, care au dispus măsuri preventive împotriva inculpaților și chiar au constatat legalitatea lor și a rechizitoriilor, vom vorbi în ultima parte a acestui material, însă, ca un exercițiu de imaginație, gândiți-vă la teoria de mai sus. Neglijență, indiferență la judecători? Sau complicitate și la acest nivel?
Sau nici una dintre cele două variante, ci doar un scenariu eronat al celor de la DNA? Vom vedea.
Primul dosar. Trimis în instanță în decembrie 2013
Să revenim la rechizitorii. În primul dosar (2701/P/2013), inculpații sunt Ion Gheorghe Ciotău (40 de ani) și Traian Constantin Moisiuc (39 de ani), ambii din Frătăuții Vechi, buni prieteni. Și Moisiuc apare pe lista denunțătorilor în dosarul DNA, povestind cum a fost cercetat abuziv și bătut de polițiști, la aproape un an și jumătate de la comiterea presupuselor violențe (despre aceste acuzații vom vorbi în edițiile următoare).
Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată în decembrie 2013, Ciotău fiind arestat preventiv spre finele lui octombrie 2013 și eliberat din arest (pe cauțiune) la sfârșitul lui ianuarie 2014. A fost dat pe mâna judecătorilor pentru furt calificat, tentativă la infracțiunea de distrugere, instigare la infracțiunea de mărturie mincinoasă, furt calificat și contrabandă.
În privința inculpatului Moisiuc, acesta a fost cercetat în stare de libertate, însă a avut interdicția de a părăsi localitatea de domiciliu. El a fost acuzat doar de o infracțiune de furt calificat.
Dosarul se află pe rolul Judecătoriei Rădăuți, iar la termenul de pe 14 martie 2014 (potrivit procedurilor noii legislației penale, intrate în vigoare în februarie 2014), judecătorul verifică dosarul și “constatată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 2701/P/2013 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți (…) și dispune începerea judecății cauzei privind pe inculpații Ciotău Gheorghe Ion și Moisiuc Traian Constantin”.
A încercat să dea foc la probe și era să provoace o nenorocire
Ion Gheorghe Ciotău, prima acuzație: inculpatul este acuzat că în noaptea de 2/3 iulie 2013 ar fi furat cinci baloți cu fân de pe terenul situat în intravilanul comunei Frătăuții Noi, baloți pe care i-a transportat cu autoutilitara la un imobil nelocuit, dar care îi aparține, provenind dintr-o moștenire. A doua zi, însă, proprietarul baloților, Petrică U., i-a văzut în curtea acelei case și i-a recunoscut ca fiind cei furați în noaptea precedentă. Acesta, se arată în rechizitoriu, i-a cerut lui Gheorghe Ciotău să-i restituie și a anunțat poliția, “moment în care inculpatul a stropit baloții cu motorină și a încercat să-i incendieze pentru a distruge probele incriminatoare” (sursa: rechizitoriu).
Polițiștii ajunși între timp la fața locului au reușit să stingă incendiul cu ajutorul unui vecin, arzând doar doi baloți.
Potrivit unei adrese a pompierilor, incendiul se putea propaga și la locuințele învecinate, dacă nu ar fi fost stins la timp, existând astfel premizele unui pericol public.
În primă fază, Ciotău și-a recunoscut fapta, susține procurorul de caz, însă ulterior l-a convins pe un consătean (Radu Mihai M.) să declare că el i-a vândut baloții. Ulterior, polițiștii au demontat acest aspect, iar când și-a dat seama că a fost prins cu minciuna, chiar respectivul martor a recunoscut că a mințit, povestind că a fost instigat chiar de către Ion Gheorghe Ciotău (Radu Mihai M. a primit o amendă administrativă pentru încercarea sa de a induce în eroare organele de anchetă).
Prins cu marfa furată în propria casă
O altă acuzație adusă lui Ion Gheorghe Ciotău, informatorul principal al “ofițerului Florin”, este aceea că în perioada 6-24 aprilie 2013, ar fi furat din casa în construcție a unor consăteni mai multe cutii cu gresie și faianță (cumpărate cu puțin timp înainte de la o firmă din Suceava), dar și o combină frigorifică (trimisă de unul dintre proprietari din Anglia, unde se afla la muncă).
În octombrie 2013, polițiștii au făcut percheziție acasă la Ciotău și, surpriză, au găsit cele 647 de plăci ceramice tip faianță și gresie, precum și combina frigorifică, bunuri reclamate ca fiind furate.
Luat la întrebări, Ion Gheorghe Ciotău a început să se încurce în declarații. A spus în fața procurorului că a cumpărat o parte din gresia și faianța respectivă cu cinci luni înainte din piața de la Rădăuți (ulterior, în fața organului de cercetare penală a declarat că a cumpărat gresia și faianța în 2011). O altă parte din gresia și faianța cu pricina ar fi achiziționat-o înainte de 2008, din Italia, iar o altă parte în cursul anilor 2010-2011 de la un depozit din Rădăuți (nu mai ținea minte prețul și nici nu mai avea vreun document justificativ). Chiar soția lui Ciotău, audiată de anchetatori, ar fi declarat că în soțul a adus gresia și faianța în casă în primăvara lui 2013, spunându-i că a primit-o din Italia.
E greu de crezut în aceste condiții cum de inculpatul a achiziționat aceeași cantitate de gresie și faianță cu aceleași dimensiuni, culori și modele ca cea cumpărată de către părțile vătămate (care au și facturile aferente).
În privința combinei frigorifice, ale cărei elemente de identificare au fost distruse (serie și număr), Ciotău le-a spus achetatorilor că a cumpărat-o în luna 2012 de la un magazin second hand din Gălănești, fără să știe ce marcă este și fără bon fiscal ori vreun alt document. O inscripție a fabricantului și o altă serie găsite pe combină i-au făcut pe anchetatori să stabilească că este vorba de marca “LG”. Achetatorii au audiat-o și pe proprietara acelui magazin din Gălănești, care a declarat că la ea în societate s-au vândut doar electrocasnice importate exclusiv din Germania, ea neaducând niciodată marfă din Anglia. Martora a mai declarat că a avut la vânzare doar combine frigorifice și frigidere produse de firme nemțești. “Fiindu-i arătată o fotografie cu combina frigorifică marca LG, aparținând părții vătămate, găsită la locuința inculpatului Ciotău Gheorghe Ion, martora a declarat că nu i-a vândut niciodată o asemenea combină inculpatului și nici nu a avut la vânzare vreodată o combină frigorifică marca LG”, explică în rechizitoriul procurorul de caz.
Țigări de contrabandă, găsite la percheziția făcută la domiciliul informatorului “ofițerului Florin”
La percheziția făcută în octombrie 2013, în casa inculpatului Ciotău s-au găsit nu mai puțin de 1.063 de pachete de țigări de contrabandă, cele mai multe marca Winston, dar și Viceroy, Fest, Jing Ling etc.. (prejudiciu 11.210 de lei, reprezentând taxe vamale, accize și TVA).
La vremea respectivă, Ciotău a declarat că a achiziționat acele țigări din Ucraina și le-a introdus în țară prin Vama Siret, fiind destinate consumului propriu și al familiei.
Ulterior, după aproape un an de atunci, a scris în denunțul făcut la DNA că acele țigări i-au fost date drept șpagă de doi polițiști pe care i-a prins în flagrant făcând contrabandă pe ogorul lui.
I-au furat mobila de bucătărie nou-nouță, trimisă din Italia, cu tot cu electrocasnice
Un alt furt de care este acuzat Ion Gheorghe Ciotău, de data aceasta alături de celălalt coinculpat, Traian Constantin Moisiuc (și acesta denunțător în dosarul DNA), s-a petrecut în perioada aprilie – 6 mai 2013, când, se arată în rechizitoriu, cei doi au furat din casa unei consătene de-a lor plecată de mulți ani la muncă în străinătate toată mobila de bucătărie, nou-nouță, trimisă din Italia de proprietară, cu tot electrocasnice și mai multe bunuri electrice, cauzând un prejudiciu de 6.500 de euro.
În urma cercetărilor, polițiștii au găsit toată garnitura de mobilă cu tot cu aparatele electrocasice în două locații, într-un imobil din Măneuți – Frătăuții Vechi, aparținând unui tâmplar care a declarat că acele corpuri de mobilier i-au fost date de cei doi inculpați (Ciotău și Moisiuc), pentru a le modifica, bărbatului spunându-i-se că mobila aparține unei surori de-a lui Ciotău, e trimisă din Italia, însă nu corespunde dimensiunilor din bucătăria acesteia. Celelalte corpuri de mobilier au fost găsite într-o casă la Marginea, unde locuia chiar acea soră a inculpatului Ciotău (pe atunci plecată și aceasta în Italia). În rechizitoriu, procurorul de caz arată că bunurile suspecte din casa de la Marginea au fost predate poliției chiar de către mama inculpatului Ciotău, care a declarat că a vorbit la telefon cu fiica ei și că aceasta i-a spus că nu are cunoștință cum a ajuns acel mobilier la ea în casă, precizând totodată că inculpatul Ion Gheorghe Ciotău avea cheia de la locuința din Marginea, unde făcea unele lucrări de amenajări interioare.
Partea vătămată și-a recunoscut fără ezitare corpurile de mobilier, declarând că le-a trimis din Italia, în martie 2013, cu un tir în România, alături de mai multe materiale și componente electrice, printre care mai mulți colaci cu tub izolator culorile alb și negru. Aceste din urmă bunuri, susțin anchetatorii, au fost găsite ulterior, la percheziția făcută acasă la Traian Constantin Moisiuc, fiind recunoscute și acestea de partea vătămată.
Al doilea dosar. Zeci de furturi, prejudiciu de aproape 150.000 de lei
Al doilea dosar în care s-ar fi fabricat probe, potrivit acuzațiilor DNA, ar fi 5269/P/2013, dosar în care, pe 10 septembrie 2014, au fost trimiși în judecată trei indivizi: același Ion Gheorghe Ciotău, dar și George Romică Ungurean (30 de ani) și Ovidiu Adrian Cîrstean (28 de ani), ultimii doi din Vicovu de Jos.
În acest dosar, anchetatorii au investigat nu mai puțin de 41 de furturi, comise în perioada decembrie 2013 –iunie 2014, pe raza comunelor Vicovu de Jos, Gălănești, Voitinel și Bilca.
Hoții spărgeau case în construcție ori imobile nelocuite, de regulă cu proprietarii plecați la muncă în străinătate.
Interceptări. Suspecții vorbeau între ei despre bunurile sustrase
De la o casă s-a furat un telefon, iar anchetatorii au interceptat acel terminal mobil. Au dat peste unul dintre suspecți, care vorbea cu ceilalți doi, astfel că s-au extins interceptările telefonice. La dosar, explică procurorul de caz, sunt depuse înregistrări cu suspecții discutând între ei despre bunurile sustrase.
Pentru documentarea activității infracționale, în sprijinul polițiștilor Secției Gălănești au intervenit și polițiști ai Serviciului de Investigații Criminale (teoretic, alți posibili complici, nu?), iar pe 18 iulie 2014 au avut loc percheziții la domiciliile suspecților, fiind găsite multe dintre bunurile reclamate ca fiind furate.
O parte dintre lucrurile furate din zecile de case sparte de hoți au fost recuperate de la persoane care le-au cumpărat ulterior.
Anchetatorii au reușit să probeze doar 24 de furturi și două tentative de furt, fapte pentru care i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Ovidiu Adrian Cîrstean și George Romică Ungurean (prejudiciu imputat celor doi, în jur de 150.000 de lei).
Deși sunt convinși că la fapte a participat și inculpatul Ciotău, anchetatorii nu au putut să strângă probe suficiente, punându-l sub acuzare însă pentru două infracțiuni de tăinuire, pe motiv că a primit bunuri din furturi, știind proveniența acestora.
De asemenea, anchetatorii au strâns probe și pentru două infracțiuni silvice (tăiere și furt de arbori), acuzându-l pe același Ciotău că a tăiat din pădurea statului 11 arbori, cauzând astfel un prejudiciu de aproximativ 3550 de lei.
La o zi după percheziții, toți cei trei suspecți au fost arestați preventiv, în baza probelor aflate la dosar. Au făcut contestație, însă și la Tribunal judecătorii au considerat că se impune încarcerarea celor trei suspecți.
Abia după câteva luni, inculpatului Ciotău i-a fost înlocuită măsura arestului preventiv cu cea a controlului judiciar, iar celorlalți doi inculpați, ulterior, cu cea a arestului la domiciliu.
Tribunalul a constatat legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală
Din septembrie 2014 și până spre sfârșitul lunii trecute, dosarul a fost în cameră preliminară, unde inculpații Ciotău și Ungurean, prin avocații lor, au făcut în jur de 70 de cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
S-au invocat fel de fel de motive, de la lipsa avocatului, la efectuarea unui act de urmărire penală, lipsa unei cereri formulate de unul dintre apărători, nelegalitatea referatelor prin care s-au cerut de la instanță interceptările telefonice, administrarea anumitor probe, excepții cu privire la legalitatea actelor de urmărire penală, etc.
De exemplu, inculpatul Ungurean invoca nelegalitatea procesului verbal de percheziție domiciliară efectuată la domiciliul său, susținând că nu i s-a adus la cunoștință că are dreptul de a contacta un avocat care să participe.
Trebuie menționat că, din maldărul de cereri și excepții, judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Rădăuți a constatat că sunt câteva omisiuni justificate, anulând în consecință anumite acte, dar și probe, și restituind dosarul la Parchet, pentru remedierea neregulilor.
Parchetul Rădăuți a făcut însă contestație, care s-a judecat la Tribunalul Suceava, iar instanța superioară a decis că soluția judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Rădăuți este greșită, pentru că acele erori au fost unele procedurale, fără să fi adus o vătămare a drepturilor inculpaților care să nu poată fi înlăturată în alt mod.
În aceste condiții, pe 26 ianuarie 2015, Tribunalul decide: desființarea încheierii Judecătorei Rădăuți, admiterea contestației Parchetului Rădăuți și constatarea legalității sesizării instanței cu rechizitoriul 5269/P/2013, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală: “Dispune începerea judecății cauzei privind pe inculpații Ungurean George Romică, Cîrstean Ovidiu Adrian și Ciotău Gheorghe Ion. Definitivă”.
