Procesul în care Ioana Maria Vlas este acuzată de prăbușirea Fondului Național de Acumulare (FNA) s-a încheiat, magistrații Tribunalului București urmând să dea o soluție în acest caz peste o săptămână.
La termenul de miercuri, avocatul Ioanei Maria Vlas a cerut instanței să înlocuiască măsura arestării preventive a clientei sale, explicând că aceasta s-a prezentat de bună voie la poliție în anul 2000, atunci când a aflat că pe numele ei a fost emis mandat de arestare și că aceasta are mai bine de opt ani de când se află în arest, perioadă care ar putea să coincidă cu o posibilă pedeapsă penală dată de judecători.
Avocatul a explicat că în cazul în i s-ar reduce clientei sale din pedeapsa aplicată inițial, atunci starea de arest a acesteia s-ar putea confunda cu acea pedeapsă și că în aceste condiții Ioana Maria Vlas ar putea fi pusă în libertate.
Totodată, avocata inculpatului Gavril Bătrân a solicitat instanței înlocuirea încadrării juridice a clientului său din cea de înșelăciune în neglijență în serviciu. Aceasta a explicat instanței că Gavril Bătrân nu era singurul care făcea partea din board-ul de conducere și că nu a fost singurul care a dat semnături de diversele acte despre care se bănuiește că ar fi stat la baza prăbușirii Fondului.
În 5 martie, Ioana Maria Vlas a dat o declarație instanței în care a susținut încă o dată că Sorin Ovidiu Vântu este cel care a dus la prăbușirea celor două fonduri.
„Doresc să se consemneze că în motivele de apel chiar distinsul reprezentant al Ministerului Public a afirmat că strategia de fraudare a FNA a aparținut lui Sorin Ovidiu Vântu, iar eu o mențin întru totul”, a spus Ioana Maria Vlas.
Aceasta a susținut că „FNA nu a picat niciodată” și că el funcționează și acum, dar a rămas cu active mai mici. Vlas a mai spus că lumea a știut foarte puține despre Fondul Național de Acumulare, adăugând că ea dorea să transforme FNA într-un fond de asigurări sau chiar de pensii private.
„FNA era un fond pe termen lung și era menit să asigure, din câte știu eu, necesități ale oamenilor cum ar fi bani pentru școlarizarea elevilor sau alte probleme de acest gen. Se făcea pe bază de contract pe termen lung. Eu nu am avut niciodată intenția de a frauda pe cineva, chiar am dorit să transform FNA într-un fond de pensii privat sau chiar de asigurare, dar lumea nu a înțeles”, a declarat Vlas.
La rândul său, Gavril Bătrân a declarat că el nu este vinovat în acest dosar și că nu înțelege de ce este inculpat. În afară de cei doi inculpați, instanța a audiat și mai mulți investitori FNA.
Ioana Maria Vlas este singurul inculpat din acest proces care se mai află în arest, ultima cerere a acesteia de judecare în libertate fiind respinsă de Curtea de Apel București în 14 februarie. Vlas ceruse instanței să îi accepte cererea de eliberare din arest pentru a-și putea dovedi nevinovăția.
În dosarul FNA, Ioana Maria Vlas a fost acuzată de înșelăciune pentru că, în calitate de președinte al SC SOV Invest, în perioadele 1 aprilie-1 decembrie 1999 și 1 martie-20 aprilie 2000, prin mijloace frauduloase, ar fi indus și menținut în eroare 13.200 de investitori la Fond, cărora le-ar fi produs o pagubă de peste 25 de miliarde de lei vechi (2,5 milioane de lei noi), calculată la nivelul anului 2000.
În perioada 1 aprilie-1 decembrie 1999 și 1 martie-20 aprilie 2000, în mod repetat, pentru inducerea în eroare a investitorilor FNA, ea ar fi redactat și semnat 28 de raportări fictive referitoare la valoarea unității de fond, pe care le-ar fi comunicat Comisiei Naționale de Valori Mobiliare (CNVM) și le-ar fi adus la cunoștința investitorilor prin mass-media.
Inițial, în dosarul FNA au mai fost trimiși în judecată Sorin Ovidiu Vântu și Liviu Istrate. Vântu fusese acuzat de instigare și participație la abuz în serviciu în formă calificată.
În iulie 2004, Tribunalul București a decis ca faptele lui Sorin Ovidiu Vântu în dosarul FNA să fie reanalizate și completate de procurori, iar Ioana Maria Vlas să fie judecată în continuare. Această soluție a trezit suspiciuni cu privire la legalitate, însă Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a sesizat.
FNA a fost lansat, în 11 ianuarie 1999, de societatea financiară SOV Invest (administratorul Fondului Național de Invetiții) și și-a întrerupt activitatea în luna mai 2000, în urma prăbușirii FNI.
În 23 martie 2006, Tribunalul București a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas la șapte ani de închisoare în dosarul privind Fondul Național de Acumulare. Totodată, acesteia i-au fost interzise și drepturile civile pe o perioadă de doi ani după executarea pedepsei.
În același dosar, Nicolae Popa a fost judecat, în lipsă, și condamnat la 18 ani de închisoare, fiindu-i interzise drepturile civile pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei.
Gravil Bătrân a fost condamnat la doi ani de închisoare, în cazul său schimbându-se încadrarea juridică a faptelor din infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în cea de neglijență în serviciu. Totodată, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în cazul său pe o perioadă de încercare de patru ani.
Instanța îi obliga pe Ioana Maria Vlas și Nicolae Popa, în solidar cu părțile reponsabile civilmente, SC SOV Invest SA, Banca Comercială Ion Țiriac, CEC, SVM, Gelsor SA și Comisia Națională de Valori Mobiliare, la restituirea sumei de 40,4 miliarde de lei vechi către 13.200 de investitori la FNA și către statul român reprezentat prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare București.
