Procesul pentru pădurile cerute de Fondul Bisericesc, mutat la Timișoara

Procesul în care Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei solicită retrocedarea a 192.000 de hectare de vegetație forestieră nu se va mai judeca la Suceava. Decizia a fost luată, marți, de secția civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a acceptat cererea de strămutare formulată de avocații Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina. Procesul va continua la Curtea de Apel Timișoara, dosarul urmând să fie transferat de la instanța similară din Suceava unde se judecă în acest moment în faza de apel. Printre motivele invocate în cererea de strămutare se numără atitudinea prefectului de Suceava și declarațiile acestuia cu privire la acest dosar, dar și presiunea mediatică locală ce „este relevantă în stabilirea faptului că, într-adevăr, obiectivitatea instanței ar putea fi afectată”.
Cât privește poziția prefectului Orest Onofrei, reprezentanții Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei cred că declarațiile acestuia au darul de a influența mersul procesului. „Atitudinea instituției Prefectului județului Suceava, ostilă restituirii proprietăților bisericești, exprimată și în presa locală, este de natură a crea suspiciuni că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi afectată. În acest sens, prefectul a declarat presei că ”, se arată în cererea de strămutare.
– Tribunalul Suceava a dat Fondului Bisericesc 166.813 hectare de păduri
Procesul intentat statului român de către fundația Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a început în aprilie 2001. Fundația din care face parte și ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, a cerut retrocedarea a 192.000 de hectare de păduri. După ce dosarul a fost plimbat pe la mai multe instanțe, în martie 2007, Tribunalul Suceava a admis în parte acțiunea. Conform hotărârii de acum jumătate de an, statul român a fost obligat să lase Fondului Bisericesc „în deplină proprietate suprafața de 166.813,5 hectare de teren cu destinație forestieră”. Hotărârea Tribunalului Suceava a fost atacată cu apel la instanța superioară, o decizie finală urmând să fie pronunțată, cel mai probabil, de Înalta Curte de Casație și Justiție.