Tribunalul Capitalei a suspendat procesul civil în care fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș cere despăgubiri de zece milioane de lei pentru divulgarea probelor în timp ce era urmărit penal de către procurorii anticorupție în dosarul „Caltaboșul”.
Instanța Tribunalului București a decis, în 17 februarie, suspendarea procesului civil pînă la soluționarea definitivă a dosarului penal, aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiției (ICCJ). Decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București.
În 14 februarie 2012, fostul ministru Traian Remeș a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru fapte de corupție, de către un complet de trei judecători al ICCJ, decizia putând fi contestată la completul de cinci magistrați al instanței supreme.
În urmă cu patru ani și jumătate, respectiv în 10 octombrie 2007, în timpul cercetărilor penale ale DNA, TVR a difuzat în jurnalul de la ora 19.00 imagini de la o întâlnire a lui Remeș cu fostul ministru Ioan Avram Mureșan, în care acesta din urmă îi dă un plic lui Remeș, precum și înregistrări audio referitoare la licitații.
Decebal Traian Remeș și-a dat demisia din funcția de ministru al Agriculturii în 11 octombrie 2007, după ce postul național de televiziune a difuzat imaginile din înregistrarea video a întâlnirii sale cu Ioan Avram Mureșan.
Ulterior trimiterii sale în judecată în dosarul de corupție, fostul ministru a dat în judecată SRTv, DNA, Administrația Prezidențială și pe președintele statului, Traian Băsescu, precum și pe șeful știrilor TVR din acea perioadă, Rodica Culcer, cerând zece milioane de lei pentru divulgarea probelor din acest caz.
Decebal Traian Remeș a depus în 6 octombrie 2010 o cerere la Secția a III-a Civilă din Tribunalul București în care îi acționează în judecată pe Traian Băsescu, Rodica Culcer, DNA, Societatea Română de Televiziune și Administrația Prezidențială.
În acest proces civil fostul ministru cere instanței admiterea acțiunii și obligarea acestor persoane și instituții la plata, în solidar, a zece milioane de lei, daune civile, pentru prejudiciul moral și vătămarea dreptului nepatrimonial personal, prin divulgarea unor probe din dosarul în care ulterior a fost deferit justiției pentru fapte de corupție.
Remeș arată în acțiune că prin difuzarea, în 10 octombrie 2007, pe postul public de televiziune a unui montaj, compus din video și pasaje audio, denumit „Flagrant” i-au fost încălcate mai multe drepturi fundamnetale ocrotite de Constituția României dar și de pactele și tratatele europene și internaționale, precum „dreptul la demnitate, cinste, onoare, bună reputație, prestigiul și dreptul la viață privată”.
Prin acțiunea depusă la instanță Remeș cere Tribunalului București „încetarea actelor de defăimare la adresa” sa precum și obligarea celor nominalizați la publicarea pe propria cheltuială a deciziei instanței într-un ziar cu tiraj național, după rămânerea definitivă a sentinței.
„Ulterior înregistrările au stat la baza rezoluției procurorului Claudiu Dumnitrescu, din ianuarie 2008, de începere a urmăririi penale pentru trafic de influență iar apoi în 6 iunie 2008 am fost trimis în judecată”, mai notează Remeș, care arată că, prin difuzarea probelor audio-video de către postul public de televiziune înainte de începerea urmăririi penale și trimiterea în judecată acestea și-au pierdut caracterul nepublic sau secret.
Remeș mai arată în documentul citat că prin divulgarea de probe înainte de finalizarea acestor etape se creează „tentația” părților de a denatura, deforma sau distruge probele sau de a „mistifica adevărul”.
Fostul ministru mai notează că, potrivit legislației penale în vigoare și potrivit normativelor europene în domeniu, o persoană este prezumată nevinovată până la momentul dictării de către o instanță a unei decizii definitive de condamnare, situație premiză ce nu ar fi fost respectată în cazul său.
„Prin posedarea și difuzarea înregistrărilor audio-video pe TVR s-au încălcat nepublicitatea, prezumția de nevinovăție precum și celelalte drepturi invocate în introducerea acțiunii”, mai notează Remeș în acțiune, arătând că îi găsește responsabili de divulgarea acestor materiale pe Traian Băsescu, DNA și Administrația Prezidențială.
Remeș explică în acțiune că președintele Traian Băsescu a trebuit să avizeze cererea procurorilor DNA de începere a urmăririi penale, aceasta făcându-se prin intermediul Președinției României.
„Traian Băsescu a fost sesizat în 8 octombrie 2007 cu cerea de începere a urmăririi penale iar, două zile mai târziu, în 10 octombrie 2007, TVR a difuzat aceste înregistrări. Rezultă de aici că președintele, Administrația Prezidențială și DNA aveau aceste probe din dosarul penal astfel că de la cel puțin una dintre aceste instituții ele au fost date TVR. Deci TVR, cu complictatea DNA, președintelui sau Administrației Prezidențiale, a prezentat publicului probele din cadrul unui proces penal”, a mai arătat fostul ministru al Agriculturii.
„Difuzarea a avut ca scop direct defăimarea mea înaintea unei soluții definitive sau chiar și a uneia de trimitere în judecată”, mai notează Remeș în acțiune, arătând că „videoclipul dat pe post a condus ulterior la preluarea sa în ziare, reviste și forumuri pe internet.
Răspâdirea materialului în sfera mass-media și în mediul virtual, mai arată Remeș, i-a adus și îi aduce și în prezent atingere drepturilor sale, întrucât „și la acest moment ele (probele audio-video – n.r.) se găsesc pe internet, pe site-ul www.youtube.com de exemplu, aducând o atingere permanentă”.
Remeș mai arată că prin divulgarea acestor probe înainte de momentul legal i-ar fi fost afectat inclusiv dreptul la un proces echitabil în instanță.
El mai notează în acțiunea sa că „libertatea de exprimare sub forma informării publice, prevăzută de Constituția României nu constituie însă o libertatea absolută”, precizând că „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea sau viața particulară”.
„Aspectul relevant pe care solicit instanței să îl constate este acela că difuzarea unor probe din acheta penală, în mod nelegal, nu constituie un demers jurnalistic”, mai notează fostul ministru în documentul citat.
„Difuzarea imaginilor ce constituie probe din ancheta DNA este condamnabilă și a depășit limitele libertății de exprimare, încălcându-mi dreptul la un proces echitabil, a prezumției de nevinovăție, aducând atingere reputației persoanei și afectându-mi grav prestigiul moral, demnitatea și onoarea, discreditându-mă în fața opiniei publice, cu efect direct în derularea afacerilor prin firmele la care sunt asociat, în accederea la funcții de demnitatea publică și la funcție politică precum și în cercul de prieteni și al familiei mele”, își încheie Remeș acțiunea.
În întâmprinarea depusă la dosar de Rodica Culcer, aceasta menționează că acțiunea ar fi tardiv introdusă de fostul ministru în raport de „momentul nașterii presupusei fapte”, respectiv difuzarea probelor pe postul public din 10 octombrie 2007. Potrivit sursei citate, termenul legal de introducere a unei astfel de acțiuni ar fi de trei ani, respectiv până în 10 octombrie 2010, astfel că acesta ar fi fost depășit cu aproape un an, acțiunea fiind depusă la instanță în 6 octombrie 2011.
În același document, Culcer mai arată că Remeș face „speculații” și că nu aduce probe prin care să dovedească o eventuală scurgere de informații, el apelând la deducții logice. Ea mai arată că TVR are „surse serioase de informare”, fiind televiziunea publică și că materialul „Flagrant” difuzat la acea vreme a respectat toate rigorile jurnalistice, constituționale și legale.
Într-o altă cerere de întâmpinare depusă la dosar de către DNA se arată că această instituție nu a furnizat niciodată probe din acest caz sau altele, singura informare de tip public reprezentând-o difuzarea unui comunicat de presă ce respecta, de asemenea, toate rigorile cerute.
