Procesul fugii lui Omar Hayssam din țară a fost amânat, joi, la termenul de la Curtea de Apel Oradea, până în 16 martie, după ce judecătorul a înaintat mai multe adrese la București, prin care solicită, printre altele, repetarea procedurii de citare a sirianului și desecretizarea actelor.
La Curtea de Apel Oradea a avut loc, joi, un nou termen al procesului privind fuga din România a lui Omar Hayssam, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Procesul a fost amânat din nou, după ce judecătorul Traian Munteanu a decis să repete procedura de citare în cazul sirianului.
Repetarea procedurii de citare este obligatorie deoarece, potrivit unei adrese transmise de Oficiul Consular din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, Hayssam a fost citat la domiciliul din Siria, și nu la penitenciarul unde se află încarcerat, așa cum a declarat familia.
„Vom reveni cu un nou demers la Ministerul Justiției, Direcția de Drept Internațional și Tratate, pentru a repeta procedura de citare cu Hayssam din Penitenciarul aflat în cartierul Adra din Damasc, cu mențiunea că îi rugăm respectuos ca, în cazul în care nu se poate îndeplini această citare, să ne comunice și motivele. Este nevoie de acest demers pentru că acest aspect este nelămurit”, a spus Munteanu.
Totodată, Munteanu a dispus efectuarea unor demersuri la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru ca dosarul secretizat să fie transmis la Oradea și pus la dispoziția instanței, într-un loc securizat.
Demersul a fost făcut ca urmare a faptului că atât magistratul care judecă dosarul, cât și doi dintre avocații angajați în cauză au primit certificate de securitate emise de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), care le permit accesul la informații clasificate.
„Ar fi util cauzei ca aceste documente să fie la Oradea, pentru ca și instanța să poată avea acces la studiu, de câte ori va avea nevoie. Doar nu este vorba de cloșca cu puii de aur sau nu știu ce avere, ca să nu poată fi aduse la Oradea!”, a spus magistratul.
De asemenea, la solicitarea avocaților, judecătorul Munteanu a dispus înaintarea unei noi solicitări la DIICOT pentru desecretizarea dosarului.
„Este o situație inedită. Potrivit legii, discuțiile despre actele secrete nu se pot face în ședință publică, nu pot fi consemnate, nu pot fi prezentate clienților noștri. Legiuitorul nu a prevăzut vreo procedură pentru astfel de situații, iar în aceste condiții nu se poate judeca această cauză”, a explicat Ionel Hașotti, avocatul lui Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din țară.
Pe de altă parte, avocatul a atras atenția asupra faptului că, pe lângă dosarul clasificat păstrat la sediul Parchetului Înaltei Curți, un set de acte util cauzei, tot clasificate, se află și la sediul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, instituție care a refuzat să îl pună la dispoziție.
„Am făcut o adresă la IGPF pentru a mi se permite accesul la un raport la care se face referire la dosar și nu am primit niciun răspuns”, a declarat Hașotti.
Pentru a lămuri poroblema ridicată de avocat, judecătorul a decis să solicite IGPF desecretizarea actelor care fac referire la cazul Hayssam și atașarea acestora la dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Oradea.
Pentru ca toate demersurile să primească răspuns, procesul se va relua abia în 16 martie, anul viitor.
Dosarul privind fuga din România a lui Omar Hayssam se judecă la Curtea de Apel Oradea după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în luna mai 2009, cererea de mutare a cauzei de la Curtea de Apel București.
La sfârșitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar pentru înlesnire a ieșirii din țară a unei persoane despre care se cunoștea că este cercetată pentru fapte de terorism, precum și pe Omar Hayssam, sub aspectul comiterii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat.
Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat și înlesnit, împreună cu inculpații Omar Mahmoud și Omar Mukhles, ieșirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deși cunoștea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor acte de terorism prin organizarea și finanțarea operațiunii de răpire a trei jurnaliști români în Irak.
Cercetările efectuate în faza de urmărire penală au relevat faptul că plecarea din țară a lui Omar Hayssam s-a realizat pe cale maritimă, cu ajutorul inculpaților Mustafa Tartoussi, Mukhles Omar și Mahmoud Omar, aport justificat de „considerente de ordin material – în primul caz – și de ordin familial – în cel de-al doilea caz”.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis condamnarea, în lipsă, la 20 de ani de închisoare a omului de afaceri Omar Hayssam, judecătorii respingând recursul promovat de avocații sirianului, care ceruseră rejudecarea procesului.
Hayssam este urmărit general național și internațional în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București.
Dosarul acestui caz conține nouă volume, dintre care unul cu documente clasificate, astfel că mai mulți magistrați ai Curții de Apel Oradea, inclusiv cel care va prezida completul de judecată în cazul lui Omar Hayssam, au făcut demersuri pentru obținerea certificatului de securitate emis de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), care permite accesul la secrete de stat.
La termenul din 11 martie, președintele completului de judecată a anunțat că va solicita SRI și DIICOT desecretizarea probelor de la dosar, în baza unei convenții europene, pentru a putea fi consultate de către toate părțile implicate.
Totodată, magistratul a anunțat că Ministerul Justiției a comunicat faptul că Omar Hayssam nu a fost localizat sau arestat în Siria, fără să precizeze dacă acest lucru a fost aflat pe căi oficiale sau neoficiale.
Din acest motiv, judecătorul a spus că va face o nouă adresă către Ministerul Justiției prin care va solicita atât localizarea lui Omar Hayssam în Siria, cât și dovada diligențelor făcute de Ministerul Justiției pentru aflarea informațiilor solicitate de instanță.
La termenul din 3 iunie, Ionel Hașotti, avocatul lui Tartousi Mustafa, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam a fugit din România, a declarat că are certitudinea că acesta este închis într-o închisoare din Siria.
La același termen, Ionel Hașotti, avocatul lui Tartousi Mustafa, a arătat că incertitudinile legate de locul unde se află, în prezent, Omar Hayssam sunt determinate de unele erori comise de autoritățile române.
Hașotti a afirmat că în corespondența dintre Ministerele de Justiție român și sirian există erori care provin din inversarea ordinii numelor omului de afaceri.
Avocatul a precizat că numele corect al sirianului este Hayssam Khaled Omar și nu Omar Khaled Hayssam, cum figurează în documentele românești înaintate inclusiv Ministerului Justiției din Siria.
Totodată, Hașotti a spus că Omar Hayssam se află în detenție într-o închisoare din Siria, chiar dacă acest lucru nu a fost certificat de autorități.
La termenul din 8 iunie, Curtea de Apel Oradea a revocat măsura interdicției de a părăsi țara în cazul fraților lui Omar Hayssam, Omar Mukhles și Omar Mahmoud, și în cazul lui Mustafa Tartoussi, proprietarul vasului Iman T, cu care Omar Hayssam ar fi fugit din țară, însă decizia a fost atacată la instanța supremă.
În 30 iunie, ICCJ a decis că cei trei pot părăsi România.
