Procesul în care foștii miniștri Traian Remeș și Ioan Mureșan au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție a fost suspendat, iar dosarul trimis la Curtea Constituțională, după ce, ieri, instanța supremă a admis cererea avocaților în acest sens.
Ieri, avocații lui Ioan Avram Mureșan au cerut Înaltei Curți de Casație și Justiție suspendarea procesului și trimiterea dosarului la Curtea Constituțională, pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a articolului 91 indice 1 din Codul de procedură penală (CPP).
Concret, avocatul lui Mureșan, a arătat instanței că dispozițiile articolului 91 indice 1 din CPP, care se referă la modalitatea interceptărilor telefonice, contravin articolelor 28 din Constituție, care se referă la secretul corespondenței, coroborat la articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Avocatul a mai spus că articolul 91 indice 1 mai încalcă și dispozițiile articolelor 53 și 21 alineatul 3 din Constituție, referitor la dreptul la un proces echitabil și, respectiv, la restrângerea și îngrădirea unor drepturi.
Mai precis, avocatul a spus că, datorită faptului că interceptările și înregistrările audio – video se pot dispune și înainte de începerea urmăririi penale și înainte de declanșarea procesului penal, precum și înainte de săvârșirea unei infracțiuni, așa cum prevede articolul criticat, „echitatea procesului penal este încălcată”, îngrădindu-se astfel dreptul la apărare și la un proces echitabil.
„De esența echității procesului penal este obținerea mijloacelor de probă potrivit regulilor specifice procesului penal. Mecanismul prin care se garantează drepturile fundamentale ale omului în cursul procesului penal este obținerea mijloacelor de probă prin procedee probatorii doar în baza regulilor specifice procesului penal, în consecință doar atunci când procesul penal este declanșat deja. Probele ce sunt folosite în fundamentarea unei decizii a organelor judiciare penale, pentru a se respecta echitatea procesului penal, trebuie să fie obținute exclusiv în cursul procesului penal”, a arătat avocatul lui Mureșan.
Acesta a mai spus că prin interceptarea convorbirilor clientului său, s-a încălcat dreptul constituțional la secretul corespondenței și că prin percheziția domiciliară pe care anchetatorii au efectuat-o la locuința lui Mureșan, a fost încălcat dreptul la viață privată.
„Atât percheziția domiciliară, cât și interceptările și înregistrările audio – video reprezintă ingerințe în exercitarea dreptului la viață privată, prin prisma celor două componente ale sale, inviolabilitatea domiciliului și secretul corespondenței”, a conchis avocatul fostului ministru Ioan Avram Mureșan.
În replică, procurorul Direcției Naționale Anticorupție le-a cerut magistraților instanței supreme respingerea cererii pentru că nu întrunește condițiile prevăzute de Legea 47/1992, privind organizarea și funcționarea CCR, pentru sesizarea acesteia.
Procurorii anticorupție i-au deferit justiției pe foștii miniștri ai Agriculturii Decebal Traian Remeș și Ioan Avram Mureșan, acuzați de favorizarea unei firme pentru câștigarea unei licitații, în schimbul unui autoturism de lux, produse alimentare și a 15.000 de euro.
Decebal Traian Remeș, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, este acuzat de trafic de influență, iar Ioan Avram Mureșan, de complicitate la cumpărare de influență, în formă continuată, potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
Alături de cei doi este inculpat și omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, pentru infracțiunea de cumpărare de influență, în formă continuată.
