„Trofeul calității”, un caz mamut care a însemnat audierea a aproximativ 1000 de martori, este primul din cele trei procese în care este inculpat fost premier Adrian Năstase care s-a finalizat.
Procesul, referitor la strângerea de fonduri pentru campania electorală a liderului PSD din 2004, Adrian Năstase, s-a încheiat după mai mulți ani de sincope. Deciziiile definitive în alte două dosare – „Mătușa Tamara” și Zambaccian – încă sunt așteptate.
Din 2005, dosarele referitoare la Adrian Năstase sunt subiect de discuție la Bruxelles, iar Comisia Europeană a făcut nu o dată referire la soluționarea cazurilor de corupție la nivel înalt, în speță fostul premier PSD și fost președinte al Camerei Deputaților.
Totul a început cu sesizarea Alianței PNL-PD către Parchetul Național Anticorupție (PNA, devenit DNA) la sfârșitul lunii august 2004, în care se cerea cercetarea legăturii dintre achiziționarea de către Adrian Năstase (pe atunci prim-vicepreședinte PDSR și vicepreședinte al Camerei Deputaților) a unui teren al fostului deputat PDSR Gabriel Bivolaru și susținerea pe care acesta a primit-o de la Năstase în timp ce era cercetat penal, în 1997.
Potrivit sesizării – semnată de Mona Muscă, membru în CNC al Alianței – Năstase a cumpărat, în 1998, un teren de 700 de metri pătrați în strada Zambaccian, la un preț de 11.000 de dolari, „de 25 de ori mai mic decît prețul real, de piață, al terenului”. Terenul a ajuns la Năstase după ce Bivolaru l-a vândut, în 1996, soacrei sale, Elena Sotec. După doi ani, el a fost cumpărat, în timp ce Bivolaru era cercetat penal, de Athena Marianthi Teodoru, care l-a vândut cabinetului de avocatură „Adrian Năstase”, se arată în sesizare.
În septembrie 2004, PNA a informat că dosarul privind modul de achiziționare a unui teren de către premierul Adrian Năstase a fost închis, procurorii susținând că tranzacția a fost legală.
Dosarul privind modul de achiziționare terenului de către premierul Adrian Năstase a fost redeschis la începutul lunii noiembrie 2005 de Departamentul Național Anticorupție (DNA). Actualul șef al DNA, Daniel Morar, (numit de fostul ministru al Justiției Monica Macovei la conducerea direcției) este procurorul care a instrumentat dosarul în care Gabriel Bivolaru a fost condamnat pentru prejudicierea BRD. Fostul deputat a fost condamnat pentru un prejudiciu de 60 de milioane de dolari adus BRD.
Imediat după redeschiderea dosarului Zambaccian, Adrian Năstase a reacționat, printr-un comunicat, exprimându-și speranța ca inițiativa DNA să nu aibă decât conotații procedurale și să nu conțină elemente care să vizeze implicarea politicului.
În acel comunicat, Năstase făcea unele precizări în legătură cu decizia DNA de a analiza elementele de procedură care au dus la hotărârea PNA de a nu demara o anchetă în cazul sesizării deputatului PNL Mona Muscă. „Absența oricărui element constitutiv al unei infracțiuni și existența doar a unui context de tip electoral au determinat-o pe doamna deputat să-și formuleze sesizarea în termeni vagi și incompleți, astfel încât să nu-mi permită declanșarea unei – cu adevărat temeinice – plângeri pentru denunț calomnios”, susținea Năstase. Adrian Năstase menționa că a făcut în repetate rânduri, în cursul anilor trecuți, precizările legate de dobândirea terenului.
În 23 noiembrie 2005, președintele executiv de atunci al PSD, Adrian Năstase, făcea apel, prin intermediul unui comunicat remis presei, la organele de anchetă pentru a urgenta soluționarea „dosarului Zambaccian”, pentru ca opinia publică să înțeleagă că acest caz are la bază o acțiune orchestrată la nivel politic.
„Fac apel pe această cale la organele de anchetă și cercetare, să urgenteze soluționarea «dosarului Zambaccian», pentru ca opinia publică să înțeleagă că am asistat la o acțiune orchestrată și motivată strict de comenzi politice și nicidecum de argumente și temeiuri legale”, preciza Năstase.
La începutul anului 2006, Năstase a fost pus sub acuzare, iar în 9 februarie, ministrul Justiției de atunci, Monica Macovei, a cerut aprobarea pentru percheziționarea a două locuințe ale acestuia. „În temeiul prevederilor articolului 72 alineat 2 din Constituția României și ale articolului 193 alineatul 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, ministrul Justiției, Monica Macovei, a adresat astăzi, 9 februarie 2006, președintelui Camerei Deputaților cererea de încuviințare a efectuării percheziției la două imobile, situate în București și în comuna Cornu, județul Prahova, aparținând domnului deputat Adrian Năstase, președinte al Camerei Deputaților, care este cercetat în calitate de învinuit de Departamentul Național Anticorupție”, informa Ministerul Justiției.
Cererea de percheziție i-a fost transmisă lui Năstase la solicitarea procurorului șef al Departamentului Național Anticorupție, Daniel Morar, preciza Ministerul Justiției.
„Din actele premergătoare efectuate până la această dată, rezultă că învinuitul Adrian Năstase ar fi primit peste 100.000 USD (reprezentând contravaloarea unor bunuri importate din China) și 1.200.000 RON (reprezentând contavaloarea tâmplăriei din aluminiu și lemn cu geam termopan, executată la imobilele din București, strada Zambaccian nr. 16, sector 1 și comuna Cornu, județul Prahova)”, se preciza în documentul trimis Camerei Deputaților de către ministrul Justiției.
„În cursul zilei de 16 februarie 2006, lui Adrian Năstase, fost prim ministru al României și fost președinte al Partidului Social Democrat i s-a adus la cunoștință, conform Codului de procedură penală, învinuirea într-un dosar penal având ca obiect infracțiuni de corupție. Procurorii Departamentului Național Anticorupție au început urmărirea penală împotriva sa la data de 7 februarie, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, precum și pentru infracțiunea de obținere de foloase necuvenite, ca urmare a faptului că a făcut uz de autoritatea sau de influența sa ca președinte de partid. În același dosar, în 15 februarie 2006 i-a fost adusă la cunoștință învinuirea lui Ioan Păun, fost consul general al României la Hong Kong (ulterior, el fiind scos de sub urmărire penală-n.r.). Față de acesta, procurorii anticorupție au început urmărirea penală pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată și complicitate la folosirea, în fața autorităților vamale, a unor documente falsificate”, preciza DNA, adăugând că în dosar mai sunt învinuite încă alte patru persoane.
În 20 februarie 2006, când parlamentarii luau în discuție cererea ministerială de percheziție, procurorul șef Daniel Morar confirma presei efectuarea unei percheziții în imobilul din strada Zambaccian, aparținând familiei Năstase, care avea loc în baza unui mandat de percheziție emis de judecător.
Parlamentul a respins cererea de percheziție în cazul lui Năstase.
„Percheziția este unul din mijloacele de probă la care apelează procurorul sau judecătorul atunci când există indicii temeinice că efectuarea acesteia este necesară pentru descoperirea și strângerea probelor. În dosarul învinuiților Adrian Năstase și Dana Năstase, procurorii au apreciat necesitatea unui asemenea act, iar judecătorul a decis că este justificată efectuarea unor percheziții la imobilele situate în București, în strada Muzeul Zambaccian și Christian Tell. Situația imobilelor deținute de soții Năstase este identică și de aceea am solicitat ministrului Justiției să formuleze cererea de percheziție la Camera Deputaților. Fără a comenta votul deputaților, subliniem că lipsa încuviințării percheziției e de natură să îngreuneze administrarea unui probatoriu complet și necesar în cauza penală. Cercetările în acest dosar vor continua și vor fi efectuate toate celelalte acte de cercetare penală la care se poate apela conform legii, fără încuviințarea Parlamentului”, preciza atunci DNA.
Ulterior, în 1 iunie 2006, fostul prim-ministru Adrian Năstase s-a prezentat la Direcția Națională Anticorupție pentru a i se aduce la cunoștință acuzațiile în dosarul intitulat de presă „mătușa Tamara” (o bătrână ce ar fi fost rudă cu Dana Năstase-n.r.). „Fapta constă în aceea că, în temeiul unei înțelegeri anterioare, în anul 2000, acesta l-a numit pe Melinescu Ioan în funcția de președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, printr-o hotărâre de guvern, în schimbul blocării de către Melinescu Ioan a unei lucrări având ca obiect o tranzacție suspectă, de 400.000 de dolari în contul doamnei Năstase Daniela”, explica DNA.
În paralel, procurori anticorupție îl cercetau pe Adrian Năstase în legătură cu fondurile strânse pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție, contracandidatul său fiind Traian Băsescu, care a câștigat alegerile.
În 13 noiembrie 2006, procurorii anticorupție l-au trimis în judecată pe Adrian Năstase, sub acuzațiile de luare de mită în formă continuată și șantaj, pe soția sa, Dana Năstase, pentru complicitate la luare de mită; participație improprie la folosirea de acte falsificate la autoritatea vamală, participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupție, pe Irina Jianu – fost inspector general de stat la Inspectoratul de Stat în Construcții (ICS), pentru dare de mită în formă continuată, participație improprie la folosirea de acte falsificate la autoritatea vamală, participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură cu fapte de corupție, participație improprie la folosirea cu rea-credință de bunuri aparținând unei societăți comerciale într-un scop contrar intereselor acesteia, în legătură cu fapte de corupție, participație improprie la infracțiunea de fals intelectual la Legea contabilității, în legătură cu fapte de corupție, complicitate la art.13 din Legea 78/2000, precum și pe Mihail Cristian Vasile – administrator la SC EUROGRAFICA, pentru participație improprie la folosirea cu rea-credință de bunuri aparținând unei societăți comerciale într-un scop contrar intereselor acesteia, în legătură cu fapte de corupție, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în legătură cu fapte de corupție, instigare la mărturie mincinoasă, în formă continuată, participație improprie la infracțiunea de fals intelectual la Legea contabilității, în formă continuată, în legătură cu fapte de corupție.
Potrivit DNA, în perioada 2001-2006, folosind autoritatea și influența rezultate din funcțiile politice și administrative ocupate în stat, Adrian Năstase ar fi comis mai multe infracțiuni de corupție, antrenând și alte persoane. „Este vorba de luare de mită și obținere de foloase necuvenite, infracțiuni de pe urma cărora inculpatul a obținut, în total, suma de 48.116.210.938 ROL (1.370.324,69 euro)”, preciza DNA.
Probele administrate de procurori au relevat că, în perioada 2002-2004, inculpatul ar fi primit în mod repetat mită sub forma unor foloase necuvenite în valoare de 19.427.162.609 ROL (553.275,5 euro).
De la Irina Jianu, Năstase ar fi primit: suma de 3.683.683.943 ROL, din fondurile SC Vertcon SA Bacău, reprezentând contravaloarea unor bunuri achiziționate din Republica Populară Chineză și a cheltuielilor ocazionate de introducerea acestora în țară și transportul pe parcurs intern; suma de 2.019.250.439 ROL, reprezentând contravaloarea unor lucrări de tâmplărie cu geam termopan executate de SC Regal Glass SRL Bacău la imobilul din localitatea Cornu, județul Prahova, aparținând lui Adrian Năstase și Daniela Năstase. Suma provine din fondurile SC Vertcon SA Bacău (1.407.535.800 ROL) și SC Regal Glass SRL Bacău (611.714.639 ROL). Totodată, Năstase ar fi primit suma de 13.724.228.227 ROL, reprezentând contravaloarea unor lucrări de construcție și renovare executate de SC Conimpuls SA Bacău la imobilul din București, strada Cristian Tell, sector 1. Banii provin din fondurile SC Conimpuls SA – 10.458.814.265 ROL, fondurile SC Vertcon SA Bacău – 584.935.952 ROL, precum si de la inculpata Irina Paula Jianu – 2.628.000.000 ROL (lei vechi), susțin anchetatorii.
„Activitatea infracțională de primire a acestor foloase necuvenite a fost săvârșită de inculpatul Adrian Năstase în complicitate cu soția sa, inculpata Daniela Năstase. Foloasele necuvenite au fost primite de inculpatul Adrian Năstase de la inculpata Irina Paula Jianu în scopul de a o menține în funcția de inspector general de stat la ISC și de a o numi în această funcție după ce ISC a trecut în subordinea Guvernului. Concret, în perioada 2002-2004, inculpații Adrian Năstase și Daniela Năstase au introdus în România, în mod ilegal, prin intermediul societății SC Vertcon SA din Bacău, 12 containere cu bunuri achiziționate din China. Bunurile reprezintă materiale de construcție, obiecte și instalații sanitare, piese de mobilier, articole electrice și electrocasnice, dar și obiecte de decor și uz casnic pentru dotarea imobilelor situate în București, strada Muzeul Zambaccian, Cristian Tell, precum și imobilul din comuna Cornu. Mărfurile au fost cumpărate din centre comerciale (bazare) fără niciun fel de acte și transportate și depozitate la sediul Ambasadei României din China, într-un hotel dezafectat. Pentru ca bunurile respective să fie introduse în România, cei doi inculpați au apelat la firma Vertcon din Bacău, în încercarea de a ascunde identitatea reală a beneficiarilor și pentru a crea aparența că importurile se efectuează cu respectarea legislației vamale. În realitate, din dispoziția inculpatei Irina Paula Jianu, s-au întocmit documente false – facturi, certificate de calitate și conformitate, packing list-uri – pe baza cărora mărfurile respective au fost aduse și vămuite în România. În țară, bunurile aparținând familiei Năstase au fost depozitate inițial într-o clădire aparținând SC Conimpuls SA din Bacău, iar după aproximativ 10 zile au fost transportate într-un depozit al SC Remat București Nord din județul Ilfov de unde, ulterior au plecat către cele trei imobile. De întreaga operațiune s-a ocupat inculpata Irina Paula Jianu”, explică DNA.
Diplomatul Ioan Păun a prestat pentru Năstase servicii de de achiziționare a acestor bunuri din Republica Populară Chineză, de depozitare a lor temporară la sediul Ambasadei României din China. „Ambalarea, supravegherea încărcării în containere și organizarea transportului pe parcurs extern a fost asigurată de Ioan Păun, în scopul numirii și menținerii sale în funcțiile de consul general, șef al Consulatului General al României la Hong Kong (R.P. Chineză) dar și pentru menținerea în misiune permanentă în străinătate”, arată DNA.
Procurorii anticorupție susțin în rechzitoriu, că în luna martie 2006, când inculpatul Adrian Năstase exercita funcția de președinte al Camerei Deputaților, iar ancheta penală era în desfășurare în prezenta cauză, acesta a încercat să-l determine pe Ioan Păun să nu declare autorităților tot ce știe privind faptele de corupție legate de introducerea ilegală în țară a unor bunuri provenind din China și să nu predea ori să distrugă înscrisurile pe care le deține, vizând același obiect al acuzării. Toate acestea au fost comise de Adrian Năstase în scopul îngreunării și zădărnicirii urmăririi penale ori pentru împiedicarea declanșării procedurii de control al averilor. Probele aflate la dosar dovedesc existența constrângerii psihice sub forma amenințării și faptul că amenințările au inspirat victimei o puternică stare de temere (pentru viața sa, a familiei și pentru evoluția carierei sale profesionale).
O altă faptă de corupție reținută în sarcina lui Adrian Năstase constă în aceea că, în perioada campaniei prezidențiale din anul 2004, a folosit în mod abuziv influența și autoritatea pe care le deținea, în calitate de președinte al partidului de guvernământ PSD, obținând finanțarea nelegală a campaniei sale electorale, cu suma totală de 28.689.048.329ROL (817.049,19 euro).
„În esență, din probele administrate, rezultă că, în perioada alegerilor prezidențiale din anul 2004, la cererea expresă a învinuitei Irina Paula Jianu (la acea vreme având funcția de inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții – instituție subordonată direct Guvernului României) firma SC Vertcon SA a achitat din patrimoniul său suma de 365.597.020 ROL pentru campania electorală a lui Adrian Năstase, candidat la funcția de președinte al României. Cea mai mare parte a foloaselor necuvenite, în valoare de 28.323.451.309 ROL, de această natură, provin însă din fondurile SC Eurografica SRL București și au fost remise inculpatului Adrian Năstase de către inculpatul Vasile Mihail Cristian, administratorul societății menționate. În concret, foloasele necuvenite au constat în materiale de propagandă electorală (caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete etc. personalizate cu sigla «Adrian Năstase -Președinte» sau «PSD+PUR Adrian Năstase – Președinte») care au fost transportate și distribuite în mai multe orașe din țară. Practic, inculpatul Vasile Mihail Cristian a dispus achitarea, către furnizorii materialelor electorale, a contravalorii acestora din fondurile societății. Pentru a nu se observa finanțarea campaniei electorale a lui Adrian Năstase de către SC Eurografica SRL, inculpatul a disimulat aceste cheltuieli sub forma unor cheltuieli publicitare proprii ale societății. În acest sens inculpatul Vasile Mihail Cristian a întocmit personal, cât și prin interpuși, documente comerciale și financiar – contabile cu conținut nereal și i-a determinat, atât pe furnizorii cât și pe angajații proprii, să întocmească aceleași înscrisuri contrafăcute și de asemenea, să facă înregistrări inexacte în contabilitatea societăților”, potrivit DNA.
Acest proces a început la instanța supremă în 14 decembrie 2006.
În 22 martie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a suspendat procesul de corupție al lui Adrian Năstase, fiind sesizată Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate a unor texte din legea privind responsabilitatea ministerială, care a fost modificată în 2005.
În 5 iulie 2007, Curtea Constituțională a admis excepția ridicată în cazul Năstase referitoare la neconstituționalitatea articolului 23 alineatele 2 și 3 din Legea 115/1995 privind răspunderea ministerială. Articolul în speță prevedea că urmărirea penală și judecarea foștilor membri ai Guvernului, pentru infracțiunilor comise în timpul exercitării funcției se efectuează potrivit dreptului comun. Totodată, în articolul 23 stipula că prevederile de ordin procedural nu se aplică foștilor membri ai Guvernului „în nicio situație”.
În replică, avocații fostului premier au arătat că nu a existat un aviz special pentru cercetarea fostului premier Adrian Năstase, aviz care este prevăzut de Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Potrivit avocaților, rezoluția prin care s-a dispus începerea urmăririi penale și ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, semnate de către procurorii anticorupție – care l-au trimis în judecată pe fostul premier Adrian Năstase, nu se puteau face decât cu acordul Camerei Deputaților. Articolul 109 din Constituție arată că „numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului”, pentru fapte comise în timpul mandatului.
Argumente apărării lui Năstase au fost confirmate de Curtea Constituțională, astfel că, în 18 octombrie 2007, dosarul a fost restituit procurorilor pentru refacerea actelor de urmărire penală, însă DNA a făcut recurs, care de abia în martie 2008 a început să se judece.
În 7 aprilie 2008, dosarul Zambaccian a fost restituit DNA, la fel și cel privind moștenirea de la mătușa Tamara.
Între timp și legea răspunderii ministeriale a fost modificată.
Astfel, anchetatorii au cerut avizul Camerei Deputaților pentru urmărirea penală a lui Năstase, solicitare admisă.
În urma restituirii și reluării cercetărilor, procurorii anticorupție au decis „spargerea” dosarului Zambaccian, respectiv o parte a vizat modul în care au fost dobândire bunurile importate din China și cealaltă a privind campania electorală a lui Năstase, caz intitulat de presă „Trofeul calității”.
Astfel, în 20 ianuarie 2009, procurorii l-au trimis în judecată pe Adrian Năstase, alături de Irina Jianu, Diana Gasparovici, Milail Cristian Vasile (directorul general al SC EUROGRAFICA SRL), Bogdan Popovici și Marina Ioana Popovici.
„În cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), sub conducerea inculpatei Irina Paula Jianu, a inițiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calității în construcții». În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidențială a inculpatului Adrian Năstase. Evenimentul a fost organizat ca urmare a exercitării de către inculpat a influenței si autorității decurgând din funcția de președinte al Partidului Social Democrat (PSD) asupra inculpatei Irina Jianu (persoană ce a fost numită în funcția de inspector general în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții urmare a legăturilor apropiate cu persoane marcante din cadrul PSD), asupra inculpatului Popovici Bogdan (fost membru al CFSN și apropiat al familiei Năstase), asupra inculpatei Popovici Marina Ioana (persoană care, împreună cu Popovici Bogdan controla un grup important de firme), asupra inculpatului Vasile Mihail Cristian, administrator al SC EUROGRAFICA SRL (societate care beneficiase de contracte importante cu PSD pentru tipărirea unor materiale electorale și care avea legături cu persoane importante din cadrul PSD) precum și asupra altor persoane. Persoanele respective erau fie membri PSD cu funcții importante în cadrul unor instituții publice (Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului, Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, Agenția Națională Sanitar Veterinară, Compania Națională a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari și președinți de consilii județene. Aceștia au impus achitarea unor importante sume de bani sub formă de taxe de participare pentru un simpozion irelevant pentru activitatea instituțiilor respective. Asupra unui alt grup de participanți – reprezentanți de societăți comerciale în construcții – s-a exercitat constrângere morală prin aceea că inspectorii de specialitate care le avizau lucrările le transmiteau invitațiile de participare le solicitau apoi copia ordinului de plată”, spune DNA.
Taxele de participare au fost de 5 milioane de lei vechi pentru persoane fizice și 15 milioane de lei vechi pentru persoane juridice. Banii strânși din taxe, în valoare de 67.463.972.430 ROL ar fi trebuit, potrivit legii, să se constituie venituri la bugetul ISC care era instituție publica. Însă, Jianu, cu sprijinul inculpatei Gasparovici, încălcând prevederile legale, au dispus ca aceste taxe să fie încasate direct de patru societăți comerciale controlate de inculpații Popovici Bogdan și Popovici Marina Ioana ( SC MEDIAGLOBE INVEST SRL, SC URBAN CONSULT SRL, SC AXA MANAGEMENT SRL, SC CONTUR MEDIA SRL). ISC nu a urmărit modul de utilizare a sumelor încasate din taxele de participare și nu a întocmit Decontul de cheltuieli” astfel că nicio cheltuială efectuată pentru Trofeul Calității nu a fost decontată în mod legal.
Societățile implicate în organizarea evenimentului au colectat taxele de participare și au subcontractat executarea serviciilor de organizare a simpozionului. Pentru acoperirea diferenței dintre suma încasată de la participanți și cheltuielile efectiv realizate, cele patru societăți mai sus menționate au încheiat contracte cu o altă societate, SC AROND SRL, controlată tot de inculpații Bogdan și Marina Popovici, având ca obiect în principal servicii de „concepție” și „organizare”. Respectivele contacte erau menite să justifice 92% din totalul cheltuielilor pentru o serie de servicii care în realitate nu au fost efectuate.
„Ulterior, pentru a se disimula proveniența banilor, prin operațiuni de spălare de bani (cesiune de acțiuni, majorare de capital, contracte false de vânzări de terenuri și prestări servicii) desfășurate prin intermediul societăților SC MEDIA ON SA, SC FORUM INVEST SA, Fundația Invest, toate controlate de soții Popovici, suma de 53.256.338.838 ROL a fost transferată din conturile firmei AROND SRL în cele ale SC Eurografica SRL. Din această sumă, inculpatul Vasile Mihail Cristian a plătit 33.841.734.455 ROL, reprezentând contravaloarea materialelor de propagandă electorală (caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele și imaginea inculpatului Adrian Năstase). Pentru a disimula destinația ilicită a banilor proveniți din organizarea simpozionului «Trofeul calității în construcții» și pentru a ascunde infracțiunea prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000 reținută în sarcina inculpatului Adrian Năstase, inculpatul Vasile Mihail Cristian a întocmit, atât personal cât și prin interpuși, documente comerciale și financiar-contabile false. Sub aparența unor cheltuieli efectuate cu activități de publicitate pentru SC Eurografica SRL, prin falsificarea înscrisurilor sus-menționate, inculpatul Vasile Mihail Cristian a achiziționat, livrat și plătit contravaloarea materialelor de propagandă electorală pentru inculpatul Adrian Năstase. În același mod, inculpatul Adrian Năstase a obținut foloase necuvenite și de la SC VERTCON SA Bacău (societate controlată de inculpata Irina Paula Jianu) în cuantum de 382.172.020 ROL, reprezentând contravaloarea unor materiale de propagandă electorală și alte cheltuieli efectuate în același scop”, explică anchetatorii.
Potrivit rechizitoriului DNA, prejudiciul total cauzat ISC prin faptele inculpaților este de 69.611.552.132 ROL, constituit din neîncasarea taxelor de la participanți (61.549.713.021 ROL) și din cheltuieli nelegale efectuate de ISC din fonduri proprii (8.061.839.111 ROL).
În acest dosar, în 30 ianuarie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, pentru șantaj, de către un complet de trei judecători al instanței supreme. Părțile au contestat decizia
În 13 iunie 2012, s-a încheiat judecarea recursului în cazul „Trofeul calității”, iar miercuri, 20 iunie completul de cinci judecători a decis definitiv ….
În același dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcții, a fost condamnată la șase de închisoare și cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.
Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL și soții Marian Ioana și Bogdan Popovici au primit fiecare câte șase ani de detenție, la care s-a aplicat un spor de un an
Inspectoratul de Stat în Construcții s-a constituit parte civilă în cauză.
În 21 octombrie, DNA l-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, alături de Ioan Melinescu – președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) între anii 2001-2004 – și Ristea Priboi – consilier al fostului prim-ministru Năstase Adrian, fost deputat în perioada 2000-2004.
„În cursul lunii noiembrie 2000, inculpatul Melinescu Ioan, în calitate de membru al Plenului Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, i-a contactat, cu sprijinul persoanei denunțătoare, pe inculpații Priboi Ristea și Năstase Adrian, cărora le-a comunicat că, în cadrul instituției în care își desfășura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 USD, într-un cont bancar având-o ca titular pe Năstase Daniela, soția inculpatului Năstase Adrian. Cu această ocazie, Melinescu Ioan i-a promis lui Năstase Adrian că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmărește această finalitate. Ca urmare a acestei înțelegeri, după numirea sa, la data de 28.12.2000, în funcția de prim-ministru al Guvernului României, Năstase Adrian a determinat, în prima ședință de guvern, emiterea H.G. nr.1399/30.12.2000, pe care a și semnat-o în calitate de prim-ministru. Prin respectiva hotărâre a fost numit în funcția de președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor Melinescu Ioan, fiind revocat fostul președinte Cucu Adrian, precum și unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificărilor legate de proveniența și circumstanțele depunerii sumei de 400.000 USD în contul Danielei Năstase). Ca urmare a numirii în această funcție, abuzând de prerogativele ce-i erau conferite, precum și de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul Oficiului, Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Năstase Daniela), și a înmânat-o, în prezența denunțătorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă. La data de 18 ianuarie 2006, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a sesizat organele de urmărire penală cu privire la dispariția lucrării nr.S3439/1999”, susțin anchetatorii.
În 15 decembrie 2011, fostul premier Adrian Năstase a fost achitat de un complet de trei judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru faptele de corupție imputate de procurorii DNA. De asemenea, au fost achitați și Ioan Melinescu și Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupție.
DNA a făcut recurs, care se judecă de un complet de cinci judecători al ICCJ, ce va decide definitiv în acest caz.
Al treilea dosar refăcut – Zambaccain – a fost deferit justiției în 5 mai 2010, fiind acuzați soții Dana și Adrian Năstase, precum și Irina Jianu.
În 30 martie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj, în dosarul „Zambaccian”, fiind achitat pentru infracțiunea de luare de mită.
Și soția fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată în dosarul cunoscut sub numele de „Zambaccian”. Instanța supremă a dispus condamnarea ei la trei ani de închisoare, tot cu suspendarea executării pedepsei, pentru „participație improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită și șantaj.
Fostul șef al Inspectoratului de Stat în Construcții, Irina Paula Jianu, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare. Astfel, instanța a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societății comerciale împotriva scopurilor acesteia și o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participație improprie la folosirea de documente false la vamă. Aceste doua pedepse au fost contopite de instanță, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare.
Decizia a fost contestată la completul de cinci judecători al ICCJ care va decide definitiv în acest dosar.
Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro
