Numărul nașterilor prin cezariană a ajuns la 30 la sută în România, fiind de trei ori mai multe decât în urmă cu zece ani, același procent fiind înregistrat și în cazul nașterilor provocate, rezultă dintr-un studiu lansat, joi, de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copii (FONPC).
Cezariana se decide la indicații medicale sau la cerere, iar această modalitate de naștere se realizează și din cauza stării de sănătate fizice sau psihice a mamei, care nu este întotdeauna pregătită pentru naștere. De asemenea, se ține cont de patologia gravidei și de factorii de mediu, în anumite situații fiind preferată cezariana și pentru că gravidele obosesc și nu mai participă la actul nașterii.
„30 la sută dintre nașteri au fost prin operație cezariană. Privită în dinamică, această cifră arată că, în ultimii 10 ani, ponderea nașterilor prin cezariană s-a triplat în România. Această creștere a fost explicată de medici, în interviurile de grup, prin teama de malpraxis și frica de durere”, se arată în raportul de evaluarea a serviciilor și practicilor de îngrijire ale femeilor din România în timpul sarcinii, nașterii și lăuziei „Acompanierea nașterii în România”.
Inițiatorii studiului au constatat că mass-media are o influență negativă asupra modalității de a naște, deoarece fie promovează prea mult cezariana, fie discută prea mult despre riscurile pe care le are o naștere pe cale naturală sau despre ce situații pot să apară la acest tip de naștere.
„La nivel urban și în rândul tinerelor intelectuale se observă orientarea către nașterea naturală și alăptare. Totuși, cam 75 la sută dintre gravide solicită cezariana pentru evitarea durerilor”, mai rezultă din studiu.
Și în cazul femeilor care au născut natural, 30 la sută dintre nașteri au fost provocate.
„Acest fapt, altfel exprimat, înseamnă că peste o treime dintre copii vin pe lume nu atunci când trebuie în mod natural, ci atunci când au hotărât mama și doctorul, în funcție de dorințele și disponibilitățile lor”, explică specialiștii.
În ceea ce privește recomandarea medicului privind modul de naștere: 53 la sută dintre gravide au primit recomandare de naștere naturală, 16,1 la sută de naștere prin cezariană, iar 22,6 la sută nu au primit nicio recomandare pe durata sarcinii.
„Atrage atenția procentul de 10 la sută în care nașterea prin cezariană s-a practicat deoarece mama avea o cezariană în antecedente. Acest fapt explică parțial spirala ascendentă a acestei practici, care se multiplică automat. De asemenea, este de remarcat numărul mare de mame care cred că, raportat la nașterea naturală, cezariana este o soluție mai bună pentru ele și copil sau numai pentru ele. Una dintre întrebări s-a referit la tipul de analgezie/anestezie care a fost utilizat. Cu rezerva că unele dintre mame nu au avut capacitatea să răspundă la o asemenea întrebare, frapează numărul foarte mic de peridurale utilizat în maternitățile din România (sub 10 la sută), ceea ce poate fi o altă explicație privind teama mamelor de a naște pe cale naturală”, se mai arată în studiu.
Un alt grup de întrebări s-a referit la condițiile în care s-au desfășurat travaliul și nașterea. Rezultatele arată că puține femei au avut alături persoane apropiate în timpul travaliului. În timpul nașterii, proporția gravidelor care au avut alături o persoană apropiată este de sub unu la sută.
De altfel, majoritatea femeilor nu a știut că pot fi acompaniate în timpul travaliului.
Doar 27 la sută dintre femei au știut că au dreptul să aibă un însoțitor pe durata travaliului iar peste 50 la sută au declarat că nu era permisă în sala de travaliu prezența unui însoțitor (ales de ele), lucru explicat prin condițiile fizice din maternități, dar și prin anumite cutume legate de igienă sau teama de infecții.
„Dacă în peste jumătate din cazuri în sala de travaliu erau chiar mai mult de două paturi, este lesne de înțeles imposibilitatea prezenței unui membru al familiei de a rămâne alături de femeia în travaliu, în condițiile prezenței și altor femei în aceeași sală”, se mai arată în studiu.
Pe de altă parte, studiul a arătat că așteptările femeilor în ceea ce privește serviciile intra-natale nu au fost mari. Aproximativ 58 la sută dintre ele nu au formulat nicio propunere de îmbunătățire a serviciilor, iar 35 la sută au dorit schimbarea atitudinii personalului.
„Doar o pondere mică a femeilor consideră că serviciile prenatale ar fi deficitare/ neadecvate. Aspectul deficitar cel mai frecvent invocat a fost cel legat de personalul medical, în sensul că femeile simțeau că nu se acordă suficientă atenție problemelor lor. Mai puțin de o treime dintre femei au propuneri pentru îmbunătățirea serviciilor prenatale. Ponderea cea mai mare a propunerilor se referă și de data aceasta la «atenția personalului»”, arată inițiatorii studiului.
