Proceduri simplificate pentru reorganizarea sau falimentul unei firme

Judecătorul sindic va rezolva numai eventualele sesizări privind existența unor opinii diferite între creditorii, debitorii și acționarii unei firme, pronunțându-se exclusiv asupra legalității unei măsuri și nu asupra oportunității deciziei din punct de vedere economic.
Prevederea este cuprinsă în proiectul de lege privind insolvența, aprobat în ședința de marți a Guvernului și care simplifică procedurile de reorganizare judiciară sau faliment al societăților, inclusiv prin eliminarea unor etape procedurale.
Potrivit legislației în vigoare, insolvența este definită prin insuficiența fondurilor disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
Procedurile prevăzute în proiectul de lege se aplică pentru comercianții persoane fizice, asociațiile familiale, societățile comerciale fără active și/sau fără evidențe contabile ori al căror sediu nu mai există sau nu mai corespunde adresei din Registrul Comerțului, precum și pentru debitorii dizolvați sau care și-au declarat intenția de intrare în faliment.
O noutate a actului normativ constă în redefinirea rolului judecătorului sindic, care va trebui să soluționeze numai eventualele sesizări privind punctele de vedere contradictorii dintre participanții la procedură – practicieni în insolvență, debitori, creditori, acționari și orice alți terți manifestând un interes în procedură, pronunțându-se asupra legalității măsurii și nu asupra oportunității economice a deciziei.
Au fost eliminate și atribuțiile judecătorului sindic de a elimina din oficiu măsurile administratorului judiciar/lichidatorului și cele privind autentificarea actelor juridice încheiate de lichidator.
Proiectul de lege propune organizarea unor secții specializate de insolvență în cadrul tribunalelor care au sediul în aceeași localitate în care se află curtea de apel în raza căreia își are sediul debitorul.
Documentul acordă o mai mare importanță adunării creditorilor și comitetului creditorilor în derularea procedurii de reorganizare sau faliment.
Astfel, comitetul creditorului, format din 3-7 persoane desemnate dintre creditorii cu cele mai mari creanțe, se va reuni cel puțin o dată pe lună și va avea dreptul să analizeze situația debitorului, să formuleze propuneri legate de continuarea activității și planurile de reorganizare, să negocieze cu administratorul judiciar sau lichidatorul și să conteste rapoartele acestora, să solicite ridicarea dreptul de administrare al debitorului și să introducă acțiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, făcute de debitor în dauna creditorilor.
Acțiunile, măsurile și deciziile comitetului vor putea fi contestate de orice creditor, în cadrul adunării, dacă soluția nu corespunde intereselor sale.
În privința procedurii de reorganizare, proiectul instituie obligația părților să precizeze, cât mai rapid posibil, intenția lor de redresare a firmei printr-un plan de reorganizare, astfel încât judecătorul sindic să poată evalua concret șansele acestui proces.
Debitorul va fi obligat să consulte creditorii atunci când aceștia participă la realizarea planului de reorganizare.
Actul normativ menține prevederile din legislația actuală cu privire la sancțiuni.
Astfel, însușirea sau folosirea banilor, valorilor sau altor bunuri de către administratorul sau lichidatorul averii debitorului constituie infracțiunea de delapidare și se pedepsește cu închisoare de la un an la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
În cazul în care delapidarea a avut consecințe foarte grave, perioada de detenție este cuprinsă între 10 și 20 de ani.
Refuzul debitorului sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori reprezentantului legal al debitorului de a pune documentele necesare la dispoziția judecătorului-sindic, administratorului sau lichidatorului judiciar se pedepsește cu închisoare de la un an la trei ani sau cu amendă.
Proiectul de lege va fi trimis Parlamentului în procedură de urgență și va intra în vigoare în termen de 90 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.