Nașterea prin procedura unei mame purtătoare și fertilizarea cu terț donator fac obiectul reglementării printr-un nou proiect de lege prezentat, ieri, de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități din Senat.
„Guvernul a avut un proiect de lege privind terțul donator. Pentru că aceasta acoperea doar o mică parte a plajei reproducției umane asistate, Comisia noastră, cu ajutorul specialiștilor, a reprezentanților Agenției Naționale de Transplant, a juriștilor, a extins proiectul și am făcut un proiect de lege cuprinzător care să reglementeze reproducția umană asistată”, a declarat într-o conferință de presă senatorul Gyorgy Frunda, președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități din Senat.
Proiectul va primi raport de la Comisie în următoarele două săptămâni, iar Frunda a făcut apel la toți parlamentarii să sprijine proiectul pentru a se evita adoptarea tacită la termenul din 13 martie a proiectului inițial al Guvernului.
Proiectul de lege subliniază că la asistența medicală în domeniul reproducerii umane pot apela numai cuplurile sau femeile singure diagnosticate cu infertilitate sau pentru a se evita transmiterea unei maladii la copil sau la un membru al cuplului.
„Pot apela la mamele purtătoare numai mamele cu o anumită patologie. Legea se referă la situațiile medicale, nu la capricii”, a subliniat embriologul Mioara Matei, de la Spitalul CFR 2, unul dintre specialiștii care au contribuit la elaborarea proiectului. Ea a adăugat că legea nu este pentru femeile care își permit și doresc să plătească o altă femeie pentru a-i purta o sarcină.
„Este exclus potrivit legii orice fel de beneficiu material pentru mama purtătoare. Dacă mama purtătoare solicită bani sau este prinsă că a acceptat bani, ea va răspunde juridic. Prin reglementările aduse vrem să prevenim situațiile anilor 1990, când femei din România nășteau pe bandă rulantă pentru a vinde copiii în străinătate”, a declarat Frunda.
Proiectul stipulează că vârsta mamei purtătoare trebuie să fie cuprinsă între 18 și 40 de ani, iar cea a mamei beneficiar între 18 și 47 de ani. „Nu va mai putea fi posibil un al doilea caz Adriana Iliescu”, a subliniat Frunda.
Conform prevederilor proiectului legislativ, reproducerea cu mamă purtătoare se va realiza în baza unui contract încheiat la notar între cuplul beneficiar și mama surogat. Cuplul poate deconta mamei purtătoare numai costurile medicale și asigura o compensație materială echivalentă cu cinci tichete de masă pe zi pentru perioada sarcinii și lăuziei. În cazul donatorilor de material reproducător, legea prevede tot o compensație de cinci tichete de masă.
De asemenea, revocarea contractului de una dintre părți atrage răspundere materială, cu excepția unor cauze medicale. Mai este prevăzut că mama purtătoare, care nu trebuie să aibă nicio legătură genetică cu copilul, va preda copilul cuplului beneficiar în termen de 48 de ore de la naștere și are dreptul la concediul de sarcină și lăuzie.
Conform proiectului, filiația copilului se stabilește prin recunoaștere sau hotărâre judecătorească.
Potrivit unei note de fundamentare a proiectului, în România este „un vid legislativ” în acest domeniu, iar anual crește cu 20% numărul cuplurilor cu diagnostic de infertilitate, precum și al celor care apelează la tehnici de reproducere umană asistată medical.
