Instanța Tribunalului București a admis, miercuri, deschiderea procedurii generale de insolvență în cazul Hidroelectrica, a declarat avocatul Remus Borza, precizând că soluția poate fi contestată la Curtea de Apel București, însă este executorie.
Remus Borza a precizat că decizia Tribunalului București de deschidere a procedurii insolvenței Hidroelectrica este executorie și va fi pusă în aplicare imediat.
Potrivit lui Remus Borza, instanța a numit Euro Insol SPRL ca administrator judiciar în cazul procedurii de insolvență a Hidroelectrica.
Administratorul judiciar va începe procedurile prin care va trebui să readucă Hidroelectrica la profit, a precizat Remus Borza.
Firma Euro Insol, deținută de Borza, a mai fost desemnată recent administrator judiciar al complexului expozițional Romexpo și al UCM Reșița și gestionează totodată și alte proiecte aflate în insolvență, precum Asmita Gardens, Ibiza Sol, Uztel, RHS, Servtrans sau Plafar.
Borza este un avocat din Baia Mare care a absolvit Facultatea de Drept din București în anul 1995, fiind coleg de generație cu premierul Victor Ponta.
Potrivit lui Borza, sarcina administratorul judiciar, așa cum prevede legea în această materie, este aceea de a eficientiza activitatea companiei, de a o restructura, de a o supune unui plan de reorganizare, de a maximiza veniturile, de a plăti toate datoriile de la masa credală și, în final, de a o readuce înapoi în circuitul economic.
Purtătorul de cuvânt al Tribunalului București, Laura Andrei, a confirmat decizia de deschidere a procedurii insolvenței în cazul Hidroelectrica, precizând că adminsitratorul judiciar stabilit de instanță este Euro Insol SPRL.
Laura Andrei a precizat că prin această decizie s-au impus toate obligațiile prevăzute de legislația în vigoare în această materie.
Decizia poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel București, a mai spus Laura Andrei.
Hidroelectrica SA a cerut Tribunalului București, la finele săptămânii trecute, intrarea în insolvență.
Consiliul de Administrație a decis să solicite intrarea în insolvență a Hidroelctrica din cauza scăderii cifrei de afaceri și a creșterii datoriilor, a informat compania, care a menționat că toate contractele vor fi continuate „în condiții de eficiență, transparență și legalitate”.
„Datorită secetei prelungite de la sfârșitul anului 2011 și începutul anului 2012, care a avut ca efect diminuarea în 2011 a cifrei de afaceri a societății Hidrolectrica cu 10%, a pierderilor rezultate în urma diferențelor de curs valutar și a deprecierii monedei naționale, a reducerii fluxurilor de numerar cu peste 27% în anul 2012, a creșterii datoriilor cu termen scadent de plată mai mare de 90 de zile la 470 milioane de lei, a pierderii financiare înregistrate (în 2011 de 121 milioane de lei și pe primele cinci luni din 2012 de 112 milioane de lei) Hidroelctrica SA a hotărât în ședința Consiliului de Administrație din 15 iunie 2012 să înainteze Tribunalului București cererea de intrare în procedura generală a insolvenței, în scopul reorganizării activității conform unui plan de reorganizare ce va fi aprobat în condițiile Legii 85/2006, la finalizarea căruia societate să iasă din procedura insolvenței și să își continue activitatea comercială fără supravegherea autorității judecătorești”, se arăta într-un comunicat transmis de companie și semnat de către președintele Consiliului de Administrație, Remus Vulpescu.
„Dorim să asigurăm și pe această cale toți partenerii noștri comerciali, clienți, furnizori și instituții financiare de derularea în continuare a tuturor contractelor în condiții de eficiență, transparență și legalitate, urmărind creșterea și exploatarea în siguranță a capacităților de producție concomitent cu păstrarea locurilor de muncă pentru cei peste 5.000 de angajați și îmbunătățirea indicatorilor financiar contabili ai companiei”, se mai spune în comunicatul Hidrolectrica.
Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, intrarea în insolvență a Hidroelectrica va presupune numirea unui administrator judiciar, care va putea decide anularea contractelor directe de vânzare a energiei dacă va exista suspiciunea de fraudă.
„Administratorul judiciar are dreptul să decidă terminarea sau continuarea contractelor. Dacă va alege continuarea acestora, contractele vor trebui renegociate. Există prezumția că aceste contracte sunt frauduloase pentru că prețul a fost sub nivelul pieței”, a declarat Piperea pentru MEDIAFAX.
El a adăugat că legea insolvenței prevede că pot intra sub incidența suspiciunii de fraudă contractele și actele adiționale la contracte încheiate în ultimii trei ani.
„Dacă va exista suspiciunea de fraudă, contractele vor fi anulate. Dacă aceste contracte se făceau la prețul pieței, nu ar mai fi existat suspiciunea de fraudă. Administratorul judiciar este cel care trebuie să decidă dacă vreunul dintre contracte este fraudulos”, a precizat Piperea.
Ministerul Economiei a arătat, într-un comunicat, că decizia de a solicita intrarea în insolvență a fost luată de Consiliul de Administrație al Hidroelectrica, menționând că instituția nu „interferează” în procedurile judiciare ale companiilor pe care le deține.
„Hotărârea privind cererea de intrare în insolvență a fost luată de Consiliul de Administrație al Hidroelectrica SA, iar MECMA, în calitate de acționar, nu interferează în niciun fel în procedurile judiciare în care sunt implicate societățile comerciale cu capital de stat pentru a nu influența în niciun mod instanțele de judecată”, se arată în comunicatul Ministerului Economiei.
Potrivit bilanțului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condițiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.
Hidroelectrica a livrat în 2011 „băieților deștepți” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei față de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.
Datoriile pe termen scurt au urcat cu 900 de milioane lei în 2011, de la 1,7 miliarde lei la 2,6 miliarde lei, din care cu 400 de milioane la bănci (total 1,1 miliarde lei), și cu 250 milioane lei către furnizori (total 1,12 miliarde lei).
Datoriile pe termen lung au cunoscut, de asemenea, o majorare de peste 200 de milioane lei, la 1,5 miliarde lei, din care 1,42 miliarde lei reprezintă obligații către bănci.
