Probo, un roboțel verde, inteligent, creat de doi ingineri belgieni, care poate vorbi și poate mima diverse stări, este folosit, în premieră, la Cluj-Napoca, pentru tratarea copiilor care suferă de autism, transmite corespondentul MEDIAFAX.
E verde, acoperit cu o blăniță moale la pipăit, are ochi mari și sprâncene arcuite, care se ridică a mirare, și o trompă ca de elefant. Depășește o jumătate de metru în înălțime și stă cuminte pe o măsuță, așteptând să fie îmbrățișat de cei mici.
Îl cheamă Probo și nu seamănă cu niciun animal. E un robot inteligent, creat de doi ingineri belgieni, care poate vorbi și se poate strâmba, se poate supăra sau bucura și care este folosit, în premieră, în tratarea copiilor suferinzi de tulburări de autism.
Georgia are opt ani și urmează un tratament de specialitate la Centrul Autism Transilvania din Cluj-Napoca, împreună cu sora sa geamănă, Antonia, și alți peste 40 de copii. Fetița stă nedumerită în fața lui Probo. Roboțelul se trezește și ia o față supărată, iar Georgia îl mângâie pe mânuță. Probo clipește vesel, iar fetița începe să râdă.
„Vreau să fie Probo bucuros”, șoptește Georgia, iar roboțelul o ascultă.
Îl îmbrățișează, lipindu-și căpșorul de fața verde zâmbitoare, după care începe să îi numere degețelele de la mână.
Roboțelul știe și povești, iar fetița se așează pe scăunel, cu urechile ciulite, ascultând povestea educativă despre „mulțumesc”.
Georgia ascultă fascinată vocea care vine din interiorul roboțelului, care spune că dacă cineva îl ajută trebuie să spună „mulțumesc”.
„Dacă spui «mulțumesc», oamenii vor fi fericiți. Este frumos să spui «mulțumesc»”, se aude roboțelul.
Cu ajutorul lui Probo, fetița suferindă de o tulburare fără leac învață să spună „mulțumesc”, să salute și să își împartă jucăriile cu ceilalți copii.
În cadrul testării clinice, care va dura două săptămâni, Probo se va afla față în față cu patru copii de la Centrul Autism Transilvania – cele două gemene, Georgia și Antonia, și Nicu și Mihnea, ambii de patru ani.
Probo a fost dezvoltat într-o perioadă de cinci ani de doi ingineri de la Universitatea Vrije din Bruxelles, costurile roboțelului depășind 50.000 de euro. Dacă ar fi produs în serie, un astfel de robot ar costa circa 10.000 de euro.
Numele Probo derivă din denumirea Proboscidea, ordin animal care cuprinde elefanții, de la care s-au inspirat și cei doi ingineri. Roboțelul are capul, trompa și blana dotate cu senzori care, la atingere, pot reproduce diverse emoții umane. Toate mișcările sunt coordonate de nouă motorașe și asistate de computer.
Șeful Catedrei de Psihologie Clinică și Psihoterapie a Universității „Babeș-Bolyai”, Daniel David, a precizat că roboterapia poate fi utilizată în terapia copiilor cu probleme speciale, cum sunt cei cu autism, dar și pentru cazurile de adulți cu tulburări depresive majore.
Președintele Centrului Autism Transilvania, Milena Prună, își pune mari speranțe în Probo, fiind optimistă în ceea ce privește feed-back-ul pe care îl oferă roboțelul copiilor cu autism.
„Acești copii suferă de o tulburare complexă. Nu interacționează și nu comunică adecvat cu ceilalți copii sau cu alte persoane, nu folosesc spontan șabloane sociale cum sunt salutul sau a spune «te rog» sau «mulțumesc». Terapiile care vin în sprijinul copiilor cu autism sunt binevenite, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o afecțiune complexă, despre care nu se știu multe lucruri”, a spus Prună.
Potrivit acesteia, proiectul desfășurat de Centrul Autism Transilvania în colaborare cu Catedra de Psihologie a UBB vizează ameliorarea simptomatologiei pe partea de interacțiune socială, arie de dezvoltare care este afectată la toate persoanele care suferă de autism.
„Dacă se intervine și se înregistrează ameliorări, se constată beneficii și la nivelul altor arii, se îmbunătățește comunicarea, exprimarea emoțiilor, interacțiunea cu cei din jur. Sunt optimistă de feed-back-ul pe care îl oferă roboțelul. Copilul se așteaptă să primească o reacție la un tip de comportament al lui. Avantajul lui Probo este că oferă feed-back-ul care este exact așteptat de copil, iar interesul copilului de a provoca robotul și de a obține reacții este foarte mare. Ulterior, intervine rolul persoanei de a dezvolta și de oferi interacțiunii un plus, ceea ce îi apropie de normal”, a precizat Milena Prună.
Ea a explicat că este nevoie de o verigă ca Probo în relația copil cu autism – adult, pentru că, față de un robot, comportamentul uman nu este predictibil.
„În relația cu un copil autist, un om își schimbă tonul, mimica, gestica, detalii care, pentru un astfel de copil, pot fi confuze. În schimb, la robot nu se schimbă nimic, poate avea aceleași reacții, ceea ce e important pentru un copil care suferă de astfel de tulburări. E o joacă, dar cu beneficii majore în terapie”, a subliniat președintele Centrului Autism Transilvania.
Vasile MĂGRĂDEAN
Probo, roboțelul verde cu trompă, ajutorul psihologilor în tratarea copiilor cu autism
