Problemele din fotbalul românesc sunt aceleași și la Suceava

E clar că fotbalul românesc traversează o perioadă de criză, acest lucru fiind reliefat nu numai de nivelul scăzut al competițiilor interne, care a făcut ca partidele din primele trei ligi să se desfășoare practic în anonimat, ci și de lipsa de rezultate pe plan internațional la nivel de echipe naționale și de formații de club. Cauzele acestui regres sunt multiple, însă nu poate fi omisă realitatea dezvăluită de o analiză a Gazetei Sporturilor, care prezintă faptul în cei 28 de ani care s-au scurs de la Revoluție numărul fotbaliștilor legitimați din România a scăzut cu 3.000 la nivel de seniori și cu peste 5.000 la juniori.
În 1989, la capătul ultimului sezon fotbalistic comunist, primele trei eșaloane din țara noastră conțineau 264 de formații: 18 în Divizia A, 54 în Divizia B și 192 în Divizia C. Practic, fiecare oraș care conta avea o echipă măcar de Divizia C. Un copil care visa să ajungă jucător avea la îndemână un club, teren, antrenor.
Prezentul a subțiat însă drastic bazinul fotbalistic de la noi, mai existând în 2018 doar 106 echipe în Ligile 1, 2 și 3, ceea ce reprezintă o diminuare cu 60 la sută! S-au desființat, rând pe rând, cluburi de tradiție, dar și echipe mici, dar care contau și ele. În același timp cu cluburile, cu antrenorii și jucătorii au dispărut și multe stadioane, unele fiind lăsate în paragină, iar altora fiindu-le schimbată destinația.
În județul Suceava lucrurile s-au petrecut oarecum în aceeași notă cu situația generală. Dacă în anii ‘80 județul avea aproape an de an câte două reprezentante în eșalonul al doilea, CSM Suceava fiind însoțită în Divizia B, pe rând, de Chimia Fălticeni, Minerul Gura Humorului, ASA Explorări Câmpulung Moldovenesc sau Steaua Minerul Vatra Dornei, în prezent în Liga secundă evoluează doar Foresta Suceava, și nu o duce foarte bine. O situație total schimbată în rău se prezintă însă la nivelul eșalonului al treilea. Nu mai puțin de 8-9 echipe, precum Chimia Fălticeni, Minerul Gura Humorului, ASA Explorări Câmpulung Moldovenesc, Steaua Minerul Vatra Dornei, Metalul Rădăuți, Avântul Frasin, Carpați Gălănești, Zimbrul Siret sau Minerul Crucea, reprezentau județul Suceava sezon de sezon în Divizia C, singura formație care a rezistat la acest nivel și în ziua de astăzi fiind gruparea din Rădăuți, care a revenit însă relativ recent la gloria de altădată.
Aflat de patru ani la conducerea fotbalului județean, Ciprian Anton a identificat câteva din motivele care au condus la regresul fotbalului de la noi.
„În principal, din lipsa banilor s-a ajuns în această situație. După Revoluție nu numai că nu s-au mai construit baze sportive noi, dar au mai dispărut și din cele existente. Nici o primărie de oraș sau de comună nu mai alocă în prezent fonduri suficiente pentru sport, comunitățile identificând an de an alte priorități, ceea ce face ca de fiecare dată activitatea sportivă să fie lăsată la coadă. Mai grav este însă că educația fizică este pe cale să fie eradicată și din școli, tot mai puțini copii fiind îndrumați să facă mișcare. Din nefericire, nici sectorul privat nu s-a implicat până acum așa cum trebuie în sport, de vină fiind perioada mai puțin fastă pe care o traversează economia, dar și lipsa unui cadru legal bine structurat”, a declarat președintele Asociației Județene de Fotbal Suceava.
Situația pare însă într-o ușoară îmbunătățire la nivel de copii și juniori. Darea în folosință a terenului sintetic din cartierul sucevean George Enescu a creat în sfârșit condiții decente de pregătire pentru juniorii de la Liceul cu Program Sportiv. De asemenea, au apărut în ultimii ani în județ mai multe cluburi private, un exemplu de urmat în acest sens fiind oferit de Juniorul Suceava, o grupare cu peste 200 de copii legitimați, care a început deja să investească și în infrastructură, având în administrare stadioanele Ițcani și Metalul.