Expoziția cu genericul „Identități Matrioșka”, organizată sub egida Asociației de Artă „Nicolae Tonitza” (TAG – „Tonitza Art Group”) la galeria Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, care a avut ca expozanți axiali tandemul pictorilor Pușa Pâslaru-Ionescu & Constantin Severin (cărora li s-au alăturat, întru sublinierea conceptului generic, alte câteva nume din portofoliul artistic al TAG-ului, cel mai vizibil și expresiv ca prezență artistică fiind cel al fractalistului Viorel Guliciuc, care a „expus” pe un ecran LCD o suită dinamică alcătuiră din 5000 de imagini fractale), a avut parte de un vernisaj cu reverberații în perimetrul plastic al Sucevei.
„Arta profundă a fost trecută în paranteze și diferite forme de impostură sunt prezentate ca mari concepte artistice”
Spuneam, încă înaintea momentului de deschidere, că înfrățirea pe simeze a Pușei Pâslaru-Ionescu cu Constantin Severin, care și-a alăturat (și-aici am uzat de titlurile unor expoziții anterioare ale celor doi protagoniști) „Sufletul floare” „Text/Timpului” companionului său, este un semn că lumea artistică a Sucevei a intrat într-o etapă de constructivă maturizare. Un semn că lucrurile au intrat pe făgașul normalității și că, treptat, artiștii plastici profesioniști și cei amatori pot conlucra la realizarea unor evenimente care să depășească limitele parohiei noastre culturale provinciale. Iată însă că gestul lor plastic, intrat se pare sub hipnoza unui concept insuficient macerat, cel al „Identității Matrioșka”, a fost supus analizei critice a lui Valentin Ciucă (exegetul ieșean care, cu un an în urmă, în calitate de autor al albumului „Un secol de arte frumoase în Bucovina”, a încercat să țină piept protestului unui grup de plasticieni suceveni, care solicitau imperativ „revizuirea urgentă” a lucrării și eliminarea unor creatori pe motiv de amatorism artistic, printre care era vizat și Constantin Severin) care, mărturisind că „nu a înțeles nimic din textul programatic” prezentat în „recitalul poetico-prozodic” din deschiderea manifestării, a spus că se îndoiește că „sensul uman profund are ceva de câștigat din neantul acestui concept”. Accentuând jovial că „prietenul Severin inventează niște concepte” și că vrea să fie „un conceptualist după ce acesta și-a cam pierdut substanța”, Valentin Ciucă i-a sugerat „să se liniștească în aceste provocări universale” și „să nu mai inventeze ceea ce s-a mai inventat”. „Arta profundă – a subliniat el vorbind de data aceasta la modul generic – a fost trecută în paranteze și diferite forme de impostură sunt prezentate ca mari concepte artistice”.
„Sperăm ca prin identitate culturală România să-și ocupe locul pe care-l merită”
Dincolo de aceste considerații nemenajabile, criticul de artă ieșean (care în albumul amputat prin insistența semnatarilor protestului de excludere a unor nume de creatori din perimetrul bucovinean a consemnat într-un text final, intitulat „În loc de epilog”, că a fost „forțat de împrejurări” să renunțe la medalioanele dedicate câtorva creatori „agreați inechivoc de confrați cu greutate” deși aceștia „au devenit în bună măsură reprezentanți ai artei din Suceava în Germania, Finlanda, Franța, etc” și că „urmează ca viitorul să decidă dacă arta lor comunică adevărat ceva autentic și original”) a reliefat faptul că Constantin Severin „este un intelectual”, un „pictor din cap”, care este „lipsit de inhibiții” și „știe să provoace”. Cu mai puține comentarii la adresa Pușei Pâslaru (pe care a apreciat-o consistent în albumul amintit) Valentin Ciucă a subliniat că „tipul de imagine” propus de cei doi parteneri de simeză „se află într-o perfectă adiacență”, apreciind că „manifestările de acest tip trebuie multiplicate” și că evenimentul, care s-a circumscris unei veritabile „seri vest-europene”, „nu are nimic de a face cu matrioșka rusească”. O seară în care, așa cum a remarcat de la început (înainte ca Valentin Ciucă să-și rostească expozeul) rectorul universității sucevene, prof. univ. dr. ing. Adrian Graur, care mărturisea că „sperăm ca prin identitate culturală România să-și ocupe locul pe care-l merită”, am avut „probleme cu ”.
