Cu cât momentul în care actualul furnizor de căldură și apă caldă a Suceve își va închide porțile se apropie, cu atât situația devine mai încordată. Acest lucru a fost extrem de vizibil și la ședința de ieri dimineață a Comisiei de Dialog Social a Prefecturii Suceava, în care, la masa discuțiilor, au fost aduși reprezentanții sindicatelor din Termica, conducerea societății dar și conducerea Primăriei Suceava.
Numai că, la scurt timp de la demararea discuțiilor, spiritele s-au încins, mai ales după ce sindicaliștii au lansat fel de fel de acuze către conducerea Primăriei Suceava, învinuind-o de falimentarea Termica. Printre principalele nemulțumiri ale acestora s-au numărat reducerea capitalului social al Termica cu 70 de milioane de lei, faptul că Primăria Suceava s-a întabulat ca proprietar al terenurilor de sub Termica și faptul că nu au fost achitate la timp, la 15 zile de la facturare, subvențiile prin care municipalitatea a menținut un preț mic al gigacaloriei furnizate populației, adică diferența dintre costul real de producție a energiei termice și cel de vânzare către populație.
Vizibil deranjat de acuzații, primarul Sucevei, Ion Lungu, le-a răspuns punctual la toate problemele ridicate, prezentând și o situație a banilor primiți de Termica de la bugetul local, din 2007 și până în prezent.
„Văd că se caută să se impună cu forța un țap ispășitor, dar de situația actuală a Termica nu putea fi evitată, pentru că este o problemă de sistem. Nu e vina mea, a conducerii societății sau a angajaților de acolo. Declinul Termicii a început din 2002 când Guvernul ne-a dat-o în brațe fără să ne întrebe dacă o vrem, de când nu a mai avut cui vinde abur industrial, adică principalul produs, iar mai apoi nu a mai putut furniza nici energie electrică în sistem, decât în cantități limitate. Termica ne-a fost băgată pe gât și din cauza ei primăria s-a decapitalizat”, a replicat primarul Ion Lungu.
Acesta a prezentat și o situație a banilor băgați în sistemul de termoficare în ultimii șase ani – 1183 de miliarde de lei vechi, echivalentul a 30 de milioane de euro, bani care puteau fi utilizați pentru alte investiții.