În administrația publică locală nu poate fi vorba de reduceri de personal!
Încep această incursiune în reforma funcției publice, prin a cita două articole din Legea nr. 215/2001- privind Administrația Publică Locală:
“ART. 2 (1) Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.
ART. 3 (1) Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.”
Primarul conduce serviciile publice locale, prin intermediul aparatului său de specialitate. Compartimentele funcționale ale acestuia sunt încadrate cu funcționari publici și personal contractual.
Elementul esențial care definește noua concepție privind funcția publică comunitară este disponibilitatea reală a funcționarului public de a satisface în cadrul atribuțiilor sale profesionale cererile, nevoile și cerințele fiecărui cetățean care se adresează organismelor administrației publice. Funcția publică constituie un element esențial al activității statului și reprezintă una dintre legăturile cele mai importante între cetățean și instituțiile guvernamentale.
În anul 1996, când am intrat în administrația locală, am găsit un număr de 16 funcționari, cu sarcini de serviciu și competențe limitate. Din punct de vedere material, Primăria era dotată cu un autoturism Dacia, iar de sisteme informatice nu putea fi vorba. Bugetul orașului în anul 1996 era de 3 milioane lei anual, respectiv 162 lei/locuitor. În cei 11 ani de administrație, problemele s-au schimbat major. Administrației locale i-au fost atribuite din ce în ce mai multe responsabilități, astfel încât, la ora actuală, Primăria din Vatra Dornei este unul dintre cei mai mari angajatori din localitate, cu un număr de 300 angajați și un buget de 300 miliarde lei – 18.376.722 lei/locuitor. Din totalul de 300, în aparatul Primăriei sunt angajați 46 funcționari publici. Poate la prima vedere, s-ar părea mulți. Însă având în vedere responsabilitățile ce-i revin aparatului din primărie, pentru rezolvarea problemelor cetățenilor, de la eliberarea certificatului de naștere, până la asigurarea tuturor utilităților publice, vă spun cu sinceritate că sunt puțini. Fiecare compartiment a fost creat astfel încât să funcționeze la minimum necesar. Și în aceste condiții, la ora actuală avem un număr de 23 posturi libere care nu avem cum să le completăm cu personal de specialitate. Sunt posturi foarte importante, cum ar fi cel de secretar al municipiului, auditor, topograf, arhitect sau șef serviciu urbanism, pentru care am organizat în mod repetat concursuri pentru ocuparea lor, însă nu am avut înscriși candidați. Acest lucru se datorează responsabilității mari a posturilor publice și a salariilor mici din administrația publică. Cu câteva zile înainte, într-o emisiune televizată, domnul Ministru al Internelor și Reformei Administrative, Cristian David, prezenta situația administrației publice ca o structură suprapopulată cu funcționari care obțin salarii mai mari decât media pe economie!? Am rămas profund mirat de atitudinea Domniei Sale vizavi de aceste probleme! Câștigul salarial mediu nominal brut pe economie a fost, în luna iunie 2007, de 1.377 lei. Un funcționar public cu studii superioare debutant are un salar brut de 571 lei. Un funcționar cu studii superioare încadrat la nivel maxim de salarizare (ceea ce implică vechime în funcția publică de 17 ani ) este de 1327 lei, cu 50 lei mai mic decât salarul mediu brut pe economie.
Administrația locală este “bombardată” anual cu noi și noi responsabilități, precum accesarea fondurilor de preaderare și structurale, ducerea la îndeplinire a legilor proprietății, etc.
Problema cu care ne confruntăm noi, cei din Vatra Dornei, este problema majorității orașelor mici și mijlocii. Invităm reprezentanții Guvernului să identifice adevăratele probleme ale administrațiilor locale, în mod special cele din orașele mici și mijlocii: liceele și spitalele asigură educația, respectiv sănătatea tuturor locuitorilor care provin din comunele învecinate cu orașul. Ar trebui să se țină cont de cheltuielile pe cap de elev și pe spitalizarea fiecărui cetățean, deoarece până în prezent cheltuielile de energie, apă, canalizare, mobilier, material didactic sunt suportate din bugetul local care nu mai face față și investițiilor de amploare. Odată cu preluarea anumitor servicii comunitare nu a fost asigurată și finanțarea necesară. Dacă nu va fi stabilit un program național de finanțare, procesul de descentralizare a serviciilor publice locale va avea un eșec total.
O altă problemă prioritară care ar trebui să fie pe masa guvernanților noștri este aceea ca primăriile să fie scutite de TVA în relațiile comerciale, deoarece se pierd anual sume importante din bugetul local. Sau, măcar introducerea procedeului care să dea posibilitatea deducerii TVA, așa cum se procedează în economia românească.
Asigurarea unui serviciu public de calitate poate fi susținut cu specialiști motivați. Menținerea nivelului salarial în administrația locală la nivelul cel mai scăzut din economie va conduce la migrări masive ale funcționarilor spre domenii mai bine plătite, administrațiile locale devenind rampa de lansare profesională a acestora. Din acest motiv nu vor avea de pierdut doar primăriile, ci întreaga comunitate. Este imperios necesar să gândim o reformă pentru menținerea funcționarilor și specializarea continuă a acestora. Unul dintre obiectivele majore ale administrațiilor locale, în perioada imediat următoare, o constituie atragerea fondurilor structurale. Acest deziderat presupune o echipă de specialiști capabili să conceapă proiecte viabile și capabili să gestioneze aceste fonduri. Toate acestea conduc la concluzia necesității îmbunătățirii situației funcționarilor publici din administrația locală. Și acest lucru nu poate fi realizat de către aleșii locali, atâta timp cât politica funcției publice și nivelul de salarizare este stabilit la nivel central. Nici modul de stabilire a salariilor în administrație nu mi se pare corect. Sistemele de salarizare din mai multe funcții publice ale Uniunii Europene marchează o tendință de a suprima caracterul de creștere automată a salariilor în funcție de vechime, legând salariile de performanța funcționarului public. Primul argument care vine în favoarea remunerării bazate pe performanță este faptul că se aplică un caracter motivant, contrar sistemului de creștere automată a salariilor în funcție de vechime. Dacă facem o comparație între salariul funcționarilor din administrația locală cu cel al polițiștilor vom descoperi faptul că polițiștii sunt salarizați dublu față de funcționarii din primării, în condițiile în care este vorba despre personalul aceluiași minister. Un exemplu concludent este serviciul de evidență a persoanei care a fost preluat de către primării din cadrul structurilor Poliției. Este frustrant să remarci că personal cu aceeași pregătire profesională și responsabilități comparative are salar dublu față de persanul angajat în primărie. Și exemple asemănătoare mai sunt. Sunt și alte categorii de funcționari publici care sunt plătiți de la bugetul de stat și care au salarii de 3-4 ori mai mari decât funcționarii din administrația locală. Și asta în condițiile în care guvernanții susțin reforma administrativă pe seama administrațiilor publice locale.
Primarul municipiului Vatra Dornei
Ing. Constantin HUȚANU
