Sindicatul „Pro Lex” propune suspendarea primei pentru lucrări de excepție și a salariului de excelență acordat pentru cinci la sută din personal, pentru evitarea disponibilizării a aproximativ 7.000 de persoane din Ministerul Administrației și Internelor (MAI), de la 1 aprilie.
Președintele Sindicatului „Pro Lex”, Vasile Lincu, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că a propus conducerii Ministerului Administrației și Internelor unele soluții pentru reducerea cheltuielilor de personal, pentru a nu se ajunge la disponibilizări.
Lincu a spus că soluțiile ar fi suspendarea primei pentru lucrări de excepție și a salariului de excelență acordată pentru cinci la sută din personal și care reprezintă 50 la sută din salariul de bază. El a precizat că ar trebui sistată plata sumei care reprezintă echivalentul salariului de merit inclus în venitul celor care au beneficiat de această sumă în 2010 și care se plătește și în prezent în mod nejustificat, reprezentând 20 la sută din salariu pentru 25 la sută din efectiv.
Lincu a adăugat că dacă aceste două propuneri ar fi luate în considerare, ar fi făcută o economie mai mare decât dacă s-ar disponibiliza aproximativ 7.000 de persoane, de la 1 aprilie.
Potrivit lui Lincu, din cele 10.000 de posturi care ar trebui să dispară din Poliție, Jandarmerie și Inspectoratul pentru Situații de Urgență de la 1 aprilie, 3.000 sunt vacante și astfel rămân aproximativ 7.000 de persoane care vor trebui să plece fără plăți recompensatorii.
Președintele „Pro Lex” a precizat că, din sursele pe care le are, reducerea de personal doar din Poliția Română ar fi de aproximativ 1.600 de posturi, dintr-un total de aproximativ 53.000.
În opinia liderului sindical, o reorganizare eficientă a MAI presupune transformarea în funcții publici cu statut special, adică polițiști, funcționari publici și personal contractual, în funcție de specificul activității desfășurate.
„De asemenea, se impune o reașezare pe funcții de specialiști a celor care au fost angajați în astfel de funcții, iar pe funcții tipice de ofițeri de poliție să fie doar cei ale căror studii universitare sunt de natura celor predate în școlile de poliție. Practic, de mai mulți ani au fost încadrați ca ofițeri și desfășoară activitate specifică de poliție, unele chiar în funcții de conducere, persoane ale căror studii nu le permitea ocuparea acestor funcții. De exemplu, domeniile în care sunt licențiați mulți ofițeri de poliție sunt inginerie, medicină veterinară, teologie, educație fizică și sport”, a spus Lincu.
Președintele „Pro Lex” a mai spus că aproximativ o treime dintre polițiști sunt încadrați incorect pe aceste funcții, iar dacă disponibilizarea se va face dintre „personalul operativ din stradă”, efectul imediat va fi creșterea infracționalității.
Sindicaliștii au mai arătat că Poliția Română este subdimensionată, nu supradimensionată, cum afirmă autoritățile, astfel că sunt 275 de polițiști la o sută de mii de locuitori, nu 473, cifra stabilită de Guvern în 2010.
Lincu a mai spus că o altă propunere de „reorganizare eficientă și reală a MAI” o constituie trecerea posturilor încadrate cu ofițeri sau agenți de poliție care fac parte din Poliția judiciară de la MAI la Ministerul Public, conform propunerii procuroului general al României, eliminând astfel dubla subordare și posibilitatea trecerii foarte frecvente de la o specializare la alta.
Pentru evitarea suprapunerii de atribuții, dar și pentru eficiență operativă, sindicaliștii propun comasarea Direcției Generale Anticorupție cu Direcția Generală de Informații și Protecție Internă.
Lincu a făcut referire și la deficiențele proiectului de act normativ care se află în prezent în Camera Deputaților. El a precizat că pentru fapte negative sunt favorizați pensionarii în detrimentul polițiștilor tineri, deși pensionarii mai pot rămâne în activitate câteva luni, iar în școlarizarea și pregătirea polițiștilor tineri s-au folosit bani de la bugetul statului.
„Sancțiunile disciplinare au fost acordate cu precădere agenților de poliție din operativ, sunt rare exemple de șefi, ofițeri sau personal neoperativ sancționat disciplinar. Punctajul pentru mustrare scrisă este jumătate din punctajul pentru infracțiune”, a precizat Lincu.
De asemenea, liderul „Pro Lex” a subliniat faptul că polițiștii care au avut de suferit fizic în urma accidentelor de muncă și au fost declarați „apt limitat” nu trebuie îndepărtați din instituție, ci trebuie redistribuiți la servici neoperative.
„Nu suntem de acord cu existența acestui criteriu și nici nu este corect ca un polițist ultragiat sau accidentat în exercitarea atribuțiilor de serviciu să primească un punctaj negativ și să fie dat afară din poliție”, a spus Lincu.
Criteriul studiilor necesare ocupării funcției sau cel al absolvirii unei școli de învățământ din subordinea MAI nu se regăsește printre criteriile prevăzute în proiectul de act normativ, a mai spus Lincu.
Ministrul de Interne, Traian Igaș, a declarat, în 9 martie, că vor fi disponibilizați din MAI aproximativ 9.000 de oameni, arătând că încă nu este o „cifră conturată” și că numărul de 18.000 vehiculat este „în imaginația unora”.
„Numărul de 18.000 este în imaginația unora. Niciodată nu am avansat un număr clar, pentru că nu am finalizat acest proces de a identifica toate pozițiile care trebuie eliminate din schemă”, a afimat Igaș.
Întrebat care ar fi numărul de persoane disponiblizate, Igaș a răspuns că acesta este de aproximativ 9.000, dar că nu este o cifră clar conturată. „Ne oprim undeva la jumătate, aproximativ 9.00, dar nu este o cifră clar conturată”, a adăugat Traian Igaș.
El a mai spus că vor fi disponibilizați „cu precădere” cei care nu și-au făcut datoria, au abateri, au dosare penale. „Vor pleca cei care nu și-au făcut datoria, vor rămâne cei care sunt profesioniști sută la sută, din toate structurile”, a arătat ministrul de Interne.
El a mai spus că MAI are un proiect de lege pe acestă temă care va intra săptămâna viitoare în dezbaterea Senatului, în procedură de urgență. Ministrul a adăugat că abia după ce se va trece și de Camera Deputaților va fi „pasul doi”, când se va comunica numărul exact de persoane care vor fi disponiblizate.
Bugetul Ministerului Administrației și Internelor (MAI) avizat, în decembrie 2010, în Comisiile reunite de apărare și ordine publică din Parlament este de aproximativ 1,7 miliarde de euro, respectiv 1,38 la sută din PIB, acesta prevăzând totodată și disponibilizarea a 18.000 de angajați în 2011, în două etape.
Potrivit documentului avizat de comisiile reunite de apărare și ordine publică, în prima parte a anului 2011 vor fi disponibilizați peste 7.900 de angajați, numărul de salariați ai MAI ajungând astfel la aproximativ 141.000.
În a doua parte a anului, alți 10.000 de angajați din structurile de ordine publică vor fi disponibilizați, pentru a face economii la cheltuielile de personal, conform aceluiași document.
