Opinii internaționale

Principalii corupți sunt în Primării, Spitale, Poliție și Tribunale



Principalii corupți sunt în Primării, Spitale, Poliție și Tribunale
Principalii corupți sunt în Primării, Spitale, Poliție și Tribunale

– Opinia a fost exprimată de Ștefan Rostaș, secretar general al Organizației Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg
Zilnic, sute de români reclamă la diferite instituții abuzurile la care au fost supuși, precum și încălcarea drepturilor omului în ceea ce-i privește. Cei mai mulți amenință în stânga și în dreapta că plângerile lor vor fi soluționate la Strasbourg. Puțini cunosc însă care sunt etapele pentru ca plângerea lor să fie acceptată de Curtea Europeană, dar și faptul că mai există alte organisme capabile să le reprezinte interesele. Un scurt interviu cu Ștefan Rostaș, secretar general al Organizației Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg.
– Cât de grave sunt încălcările drepturilor omului constatate în România, comparativ cu celelalte state din Europa?
– În primul rând doresc să mulțumesc Președinției României pentru eforturile depuse în lupta împotriva corupției. România nu putea mai devreme să îndeplinească criteriile pentru aderarea la Uniunea Europeană, deoarece corupția în România era la un nivel foarte înalt. În acest moment, pentru Uniunea Europeană, România nu mai este un pericol, pentru că a făcut un pas mare în eradicarea corupției. Din păcate, mai există corupție în România în administrațiile publice locale, dar și în spitale, Poliție și Tribunale. Doresc să precizez că România, deși se află pe locul 28 în lume ca nivel de corupție, pentru a fi văzută mai bine de statele membre ale Uniunii Europene mai are multe de făcut, în ceea ce privește legile și aplicarea acestora în domeniul siguranței consumatorului, igiena în spitale, în școli, case de bătrâni etc.
– Cât de receptive sunt autoritățile române, Președinție, Guvern, la problemele ridicate de cetățeni români prin intermediul organismelor europene?
– Președinția României acționează de fiecare dată când un cetățean face apel la o instituție europeană, dar în ceea ce privește Curtea Europeană, cetățeanul român nu poate să transmită nici un dosar până la epuizarea tuturor etapelor interne, în conformitate cu articolul 34 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, precum și cu articolele 45 și 47 ale Regulamentului Curții.
– Care sunt principalele încălcări ale drepturilor omului ridicate de-a lungul timpului de cetățenii români?
– România trebuie să aplice reglementările unui stat democratic, așa cum a ratificat în 1993 potrivit tratatului Consiliului Europei. De-a lungul timpului, cele mai dese încălcări ale drepturilor omului din România se referă la articolul 4, interzicerea sclavagismului și lucrului forțat, nerespectarea articolului 6, dreptul la un proces echitabil, nerespectarea articolul 7, nici o pedeapsă fără lege, nerespectarea articolului 7, dreptul și intimitatea la viața privată și familială, dar și nerespectarea articolului 10, privind libera exprimare.
– Cine și cum poate apela la instituțiile europene în privința încălcărilor drepturilor omului?
– În ce condiții pot apela cetățenii români la instituțiile europene de apărare a drepturilor omului?
– Orice cetățean al României poate să se adreseze la orice Organizație a Drepturilor Omului, fie din România, fie din Europa. Mă refer la ONG-uri, iar în ceea ce privește o plângere pe lângă CEDO, aceasta se poate face doar în conformitate cu articolul 34 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, precum și cu articolele 45 și 47 ale Regulamentului Curții, doar după epuizarea tuturor căilor de atac din România.
– Ce se va schimba pentru cetățenii români odată cu integrarea în Uniunea Europeană și ce drepturi vor avea aceștia de care în acest moment nu beneficiază?
– Cetățenii români beneficiază de multe drepturi, dar în România reprezentanții administrațiilor nu au făcut nici o campanie de sensibilizare în această direcție. De acea, de la 1 ianuarie 2007, în România, ca și în Europa, este anul egalității șanselor. În ceea ce privește drepturile cetățenilor, de la 1 ianuarie 2007 vor beneficia pe deplin de toate drepturile care li se cuvin, adică orice cetățean al României are dreptul la asigurare medicală gratuită, conform statului european.
– Cum își propune pe viitor Organizația Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg să vină în întâmpinarea problemelor pe care le au cetățenii români?
– Vă mulțumesc foarte mult pentru această întrebare. În ceea ce privește OEDH, adică Organizația Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, aceasta își deschide ușile pentru ca orice cetățean din România să se adreseze cu o cerere, cu explicarea problemelor la care dorește intervenția OEDH. OEDH poate să intervină, în orice caz, personal sau colectiv atât pentru apărarea drepturilor persoanei, cât și umanitar. Suntem singura Organizație din Europa care facem în același timp acțiuni în domeniul drepturilor omului și ajutor umanitar. Cine dorește susținerea noastră, o poate face la adresa :
ECHR-OEDH,
nr10,
Avenued’ALSACE,
F-67000,
Strasbourg,
Tel:+33388792491,
Mail: secretaire@eunie.eu sau secretariat.general@oedh-europe.eu



Recomandări

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: Considerente teoretice și empirice privind procesul de convergență și evoluția cursului real de schimb din perspectiva efectului Balassa-Samuelson

Cockteil… cu amor, umor și poezie. România de ieri, de azi… (2)

Consiliul Județean Suceava, obligat de CEDO să achite unei foste angajate de la Protecția Copilului o datorie din 2017-2019, de circa 20.000 de euro