Zilele Humorului, „festivalul festivalurilor în inima Bucovinei”, manifestare de anvergură care se detașează net calitativ de parangheliile cu pretenții culturale organizate pe maidanul balcanic, au oferit, și în acest an, secvențe de program care pot fi decupate pentru o semnificativă și savuroasă antologie.
Un târg axat pe calitate și nu pe numărul participanților
Orașul Gura Humorului, în care s-a configurat un habitat estetic și cultural care poate constitui un exemplu de performanță pentru edilii altor localități, nu s-a dezis nici de data aceasta cu privire la organizarea unui târg al meșteșugarilor. Amenajat în buricul urbei, în parcul central al orașului, târgul de la Gura Humorului, axat vizibil pe calitate și nu pe numărul participanților, este dovada certă că o asemenea activitate poate fi coordonată și controlată pentru a nu lăsa loc kitsch-ului și prostului gust.
Contrar soluției adoptate la Suceava, unde, la asemenea manifestări, zona centrală este invadată de comercianți de baloane și prostioare din material plastic, iar meșterii populari autentici sunt exilați în Muzeul Satului Bucovinean (care poate fi vizitat doar cu taxă), la Gura Humorului nimeni nu poate evita parcul central.
Este un lucru care-i motivează pe meșteri să participe, pentru că-și pot vinde produsele într-un perimetru cu vad prielnic.
Demonstrații de măiestrie
Orânduiți de-a lungul aleilor parcului, care pornesc radial de la foișorul central în care cântau membrii fanfarei „Generalii Bucovinei”, meșteșugarii nu și-au expus doar produsele spre vânzare, ci ofereau publicului demonstrații de măiestrie.
Roata olarului se învârtea, împletitorii din pănuși și nuiele își continuau lucrul în văzul vizitatorilor, meșterii cioplitori își finisau lucrările.
De la cergile de la Săpânța, din Maramureș, la ouăle încondeiate de la Mănăstirea Humorului, de la podoabele cu mărgele, la cele realizate prin împletire, din piele, de la icoanele pictate în atelierele mănăstirești, la obiectele utilitare sau decorative cioplite din lemn, toate erau pe rând cercetare, negociate și achiziționate de publicul care inevitabil trecea pe lângă ele.
Târgul, punct de întâlnire pentru participanții la sărbătoarea orașului
Amplasamentul central al târgului de meșteșugari l-a definit ca un punct de întâlnire pentru cei care-au venit să participe la sărbătoarea orașului.
A fost locul prin care-au trecut și caricaturiștii și scriitorii participanți la cea de-a XVIII-a ediție (ediția maturității) a Festivalului Național de Grafică Satirică și Literatură Umoristică „Umor la …Gura Humorului”, și membrii ansamblurilor și trupelor artistice care au evoluat pe scena amplasată în imediata apropiere.
Și a fost și locul de joncțiune a participanților la două tabere internaționale: cea cu genericul „Bucovina, trecut, prezent și viitor”, organizată din inițiativa prof. Ioan Bodnar sub egida Uniunii Ucrainenilor din România (tabăra de creație plastică de la Bivolărie, la care participă artiști din Letonia, Lituania, Estonia, Rusia, Georgia, Cehia, Polonia, Bulgaria, Republica Moldova și România) și Tabăra meșterilor populari de la Păltinoasa, organizată în cabana de pe malul pârâului Bucovăț de meșterul cioplitor Toader Ignătescu.
*
Savuroasa antologie de care pomeneam la începutul acestor rânduri ar putea cuprinde imagini ca cea din salonul de la intrarea în Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, unde meșterul Toader Ignătescu a expus, ca o replică satiric-meșteșugărească la vacile europene din fibră de sticlă (vacile pictate de la Cow Parade) o junincă bucovineană cioplită din lemn (care n-are punct de conjuncție nici cu vaca mov din reclama pentru ciocolată și nici cu…vaca nebună), sau imaginile în care doi cioplitori din Bucovina, huțulul Florin Cramariuc și același Toader Ignătescu, s-au întâlnit cu pictorul gruzin Nugzars Paksadze (care a achiziționat o pipă cioplită de Florin și a primit în dar o ghioagă cioturoasă de la Toader), cu care, deși au comunicat prin semne, s-au înțeles ca și când s-ar fi cunoscut de când lumea.
