Prin pădurea de cuvinte Gastronomie cu…amor (27). Ștefan… cel genial

Lână(virgină). Lâna unei oi care aleargă mai repede decât ciobanul. Cocoș. Și tribunalele din țări precum Elveția și Irlanda au avut parte de o serie de procese mai puțin obișnuite. Un judecător elvețian a impus, astfel, printr-o sentință, un „program de cântat al cocoșului”, după ce mai mulți vecini au fost deranjați din cauza zgomotului. Se pare că în urma sentinței, cocoșul mai are dreptul de a cânta după bunul plac doar de la 8 dimineața până la maxim ora 10 seara, asta de luni până sâmbătă, și numai de la 9 dimineața până la ora 10, duminică. În afara acestui interval orar, cocoșul trebuie ținut ”într-un loc întunecat și suficient de izolat împotriva sunetului”, pentru a nu deranja vecinii, relatează perol.ro. P.S. Ce păcat! Să pedepseșți o pasăre cântătoare – și mai ales una simbolizând, în orice cultură, forța, mândria, virilitatea… Explicabil, cumva, într-o lume tot mai lipsită de ”cocoși”… Orice interpretare e validă…
Armator.Știați că Ștefan cel Mare a fost (și) primul armator român, în sensul modern al termenului? Ștefan a început (cu excelentele, mobilele sale ”pânzare moldovenești”) opera de creare a Marinei Moldovei, el înțelegând că fără marină, fără vase, nu putea stăpâni Gurile Dunării și nici litoralul Mării Negre. Pânzarele moldovenești străbăteau, controlau Marea Neagră și ajungeau sistematic în Marea Mediterană, iar domnitorul a fost preocupat de siguranța navigației propriilor nave, după cum atestă și inscripția de pe farul ridicat de el la mănăstirea Zograful (Zograf) de pe muntele Athos: „Io Ștefan voievod al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, am zidit acest turn pentru corăbii în anul 6983 (1472)”. Voievodul moldovean a urmărit și luptat cu îndârjire, toată domnia sa, pentru stăpânirea Cetății Albe și a Chiliei (de la asediul căreia i se trage și rana de tinerețe, de la picior, care-l va și răpune, cangrenată în vreme, la senectute). Cele două importante cetăți nu erau nu doar puncte comerciale, ci și noduri strategice din perspectivă militară, cu puternice baze navale. Precum – mutadis, mutandis – Crimeea era și, iată, este, pentru ruși… esențială în bazinul Mării Negre… Ștefan al nostru nu a fost doar un războinic viteaz, ci și un mare strateg și diplomat!
Inedit.”Pe-un tărâm neștiut, se afla o comoară,/Pe-o comoară, se afla o Fată-Fecioară/Singura Fată-Fecioară.//Nu cunoscuse privirile acelor ce-o vor,/Nici atunci când lunecase în visele lor,/Singura Fată-Fecioară.//Trăia în Palat de sticlă rotundă,/Unde nici dor n-a putut să pătrundă,/Singura Fată-Fecioară.//Nici ierburi, nici gâze rodind din păcat/Nu putură/Sămânța iubirii s-o lase-n Palat,/Să turbure liniștea pură/A singurei Fete-Fecioară.//Pe-un tărâm neștiut, se afla o comoară,/Pe-o comoară, se afla o Fată-Fecioară,/Singura Fată-Fecioară.” (Nicolae Labiș, ”Marea înfruntare” (inedit) / din revista editată de Societatea Literar-Culturală „Academia Bârlădeană”, anul XV, nr. 3(32), trimestrul III, 2008 / textul olograf se află între celelalte manuscrise la Muzeul Bucovinei din Suceava (caiet nr. Inventar 166, nedatat, neterminat).
Dușmani.„Cei doi dușmani ai poporului sunt criminalii și guvernul, așa că să-l legăm pe al doilea cu lanțurile Constituției, astfel încât al doilea să nu devină versiunea legalizată a primului”. (Thomas Jefferson)
Plagiat.În fond, e forma cea mai sinceră a admirației pentru valoarea altuia!
Necuvintele.”El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete./Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinți./El a întins spre mine o ramură ca un braț./Eu am întins spre el brațul ca o ramură./El și-a înclinat spre mine trunchiul/ca un măr./Eu am inclinat spre el umărul ca un trunchi noduros./Auzeam cum se-ntetește seva lui bătând ca sângele./Auzea cum se încetinește sângele meu suind ca seva./Eu am trecut prin el./El a trecut prin mine./Eu am rămas un pom singur./ El/un om singur.” (Nichita Stănescu).
Oldies (but goldies?). „ – Nu vi se pare că sunt prea bătrân?/ – Nu, dragul meu, eu sunt colecționară de antichități.” (Richard Gere și Winona Ryder, în „O toamnă la New York”, 2000). Ce fain…
Ouă.1. „– N-ai vrea să-ți fac niște ouă fierte, așa cum îți plac ție?/ – Cu plăcere, draga mea./ – Da, dar pun o condiție./ – Care?/ – Aș vrea să îmi faci un copil…” (actrița Anna Karina și Jean-Claude-Brialy în „O femeie este o femeie”, 1961). 2. La sfârșitul dinastiei Ming, în palatul imperial existau peste 70.000 de eunuci. Ne putem doar imagina câte mii de curtezane erau păzite de această armată de bărbați lipsiți de…”fudulie”. O.Z.N. Pentru mine – spunea o frumoasă femeie – iubirea, marea iubire e ca O.Z.N.-urile: toată lumea vorbește despre ele, dar prea puțini sunt cei care le-au văzut.