Prin legalizarea contribuției financiare a pacienților spitalizați în spitalele private în contract cu CAS, Guvernul înfige cuțitul în spatele spitalelor publice

Măsura de închidere, transformare sau reducere a numărului de paturi planificată de Guvern a fost deocamdată suspendată, în schimb Executivul a dat o lovitură năucitoare spitalelor publice, în competiția cu spitalele private, în ceea ce privește finanțarea. În ședința de Guvern de miercuri, 24 mai a.c., a fost adoptată o ordonanță de urgență pentru completarea articolului 230 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în sensul că asigurații care optează pentru spitalele private în contract cu Casa Asigurărilor de Sănătate pot plăti o contribuție personală pentru a acoperi diferența dintre tarifele serviciilor medicale acordate de spitalele private și tarifele decontate de CAS.
Acest lucru este valabil pentru spitalizare continuă, ambulatoriu clinic de specialitate și ambulatoriu paraclinic.
Conform Institutului Național de Statistică, la sfârșitul anului 2017 în România funcționau aproximativ 570 de spitale, din care 74% erau spitale publice, 25% private și 1% spitale publice cu secții private, care au acordat asistență medicală unui număr de 4,2 milioane de pacienți internați. Dintre aceștia, în spitalele private au fost internați aproximativ 4%. Deoarece majoritatea spitalelor private nu sunt multidisciplinare, așa cum sunt cele de stat, în aceste clinici se rezolvă în general probleme medicale care țin de sfera obstetricală (maternitate), chirurgie generală, chirurgie ginecologică, chirurgie plastică și ortopedie.
În același timp, afacerile din sectorul serviciilor medicale private erau evaluate, în 2018, la 11 miliarde de lei, în creștere față de 2017, când au fost de 9,7 miliarde de lei, potrivit ziarului Bursa, http://www.bursa.ro/analiza-keysfin-piata-serviciilor-medicale-private-in-crestere, care citează o analiză KeysFin. Aceeași sursă arată că profitul net al rețelelor de clinici private a crescut la 1,5 miliarde de lei în 2017, cu 29% față de 2016 și cu 420% față de 2007.
Guvernul recunoaște că nu finanțează spitalele publice la costul real al serviciilor medicale prestate
Pentru a înțelege cum vor funcționa lucrurile în sistemul medical privat după adoptarea OUG de miercuri, luăm un exemplu imaginar și presupunem că pentru o operație de apendicită CAS plătește 1.500 de lei, atât unui spital de stat, cât și unui privat cu care se află în contract. Costul real al unei astfel de intervenții este, însă, de 1.800 de lei. Odată cu adoptarea amintitei OUG, spitalul privat are dreptul să încaseze diferența de 300 de lei de la pacient, cu acordul scris al acestuia. Până la adoptarea ordonanței, din punct de vedere al sumelor decontate de CAS, spitalele publice și cele private erau tratate la fel. Adică dacă pacientul opta să meargă la un spital privat pentru operația de apendicită, fie plătea integral, de regulă o sumă apropiată de cea decontată de CAS, respectiv în jur de 1.500 de lei, conform exemplului nostru, fie plătea doar eventual cazarea și masa, serviciile medicale fiind decontate de CAS.
Pentru ambulatoriu clinic și paraclinic (consultații, analize și investigații) nu plătea nimic, dacă le făcea în baza asigurării de sănătate din sistemul public.
La adoptarea acestei OUG, Ministerul Sănătății a recunoscut, în primul rând, că serviciile medicale sunt subfinanțate, că primesc mai puțini bani față de costurile reale, dar nu a făcut nimic pentru a îndrepta această situație în sistemul de stat, ci doar în cel privat. Potrivit notei de fundamentare a ordonanței, prin modificările propuse prin acest proiect „se creează cadrul legal astfel încât să se asigure contribuția personală a pacienților în vederea acoperirii costurilor reale ale serviciilor medicale, în special pentru segmentul spitalizării continue, a ambulatoriului clinic de specialitate și ambulatoriului paraclinic”.
Contribuția personală încasată de la pacienți poate fi utilizată de clinicile private și pentru plata altor cheltuieli necesare acordării serviciilor medicale, inclusiv pentru plata unor drepturi bănești pentru personalul implicat în realizarea actului medical. Asta rezolvă o altă problemă cu care se confruntau clinicile private, aceea că salariile medicilor și asistentelor din sistemul public sunt mult mai mari decât în privat, personalul medical fiind acum mai interesat să lucreze în spitalele de stat.
În spitalele de stat, pacientul nu poate plăti diferența de cost pentru stent-uri sau proteze mai performante față de cele decontate de CAS
Prin urmare, deși multe spitale de stat au făcut în ultimii ani eforturi foarte mari pentru dotare cu echipamente medicale performante și pentru atragerea de medici, în scurt timp ar putea ajunge din nou în situația de a nu avea personal suficient și de a fi finanțate de la buget mult sub costurile reale ale serviciilor prestate. Creșterile salariale din 2019 nu au fost acoperite de CAS și Ministerul Sănătății, așa cum nu au fost acoperite nici alocațiile de hrană și voucherele de vacanță, acestea fiind suportate din veniturile proprii ale spitalelor.
Politica discriminatorie a statului față de spitalele care îi aparțin se vede cel mai bine în cazul când, de exemplu, la un spital public pacientul are dreptul la un implant (stent-uri, proteze ortopedice) de o anumită calitate și la un anumit preț. Dacă pacientul preferă unul mai performant sau mai scump și ar fi dispus să plătească diferența de preț pentru extra-calitate, spitalul public nu are baza legală să deconteze tariful de bază și pacientul să acopere doar diferența, ci acesta trebuie să plătească integral echipamentul mai performant pe care îl dorește.
O altă problemă serioasă cu care se vor confrunta spitalele publice va fi una despre care se vorbește puțin, deși este cunoscută de toată lumea, aceea a traficului de pacienți practicat de medicii care lucrează atât în spitalul public, cât și în clinicile private. Odată cu acceptarea contribuției financiare în sistemul privat, va crește interesul medicilor pentru dirijarea pacienților către clinicile private și cei care vor pierde din subminarea spitalelor publice vor fi în primul rând bolnavii, mai ales cei cu posibilități financiare medii și sub medie.