Prin Botez intrăm în comuniune cu sfântul al cărui nume îl purtăm

Părinte, ce înseamnă Botezul în apă și Duh? Care sunt efectele și utilitatea Tainei Sfântului Botez?
Botezul în apă și Duh este botezul practicat de Biserica noastră dreptmăritoare creștină, căci prin întreita cufundare în apă (materia), în numele Sfintei Treimi, cel ce se botează se naște la o nouă viață spirituală cu puterea Duhului Sfânt (Dumnezeu Sfințitorul), devenind cetățean al Împărăției cerești. Mântuitorul, Iisus Hristos, arată că acest Botez în apă și Duh este condiția sine qua non pentru mântuirea oamenilor: „De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va intra în împărăția lui Dumnezeu” (Ioan 3, 5).
Botezul pruncilor constituie practica de veacuri a Bisericii, întemeiată pe Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție. Având credința că Taina Sfântului Botez este absolut necesară pentru mântuire, de la care nu pot fi excluși micii copii. Primitorii Tainei Sfântului Botez sunt toți cei nebotezați, de orice vârstă ar fi ei, toți fiind întinați de păcatul strămoșesc. Chiar din timpul Sfinților Apostoli se săvârșea botezul copiilor: Lidia și casa ei (Fapte 16, 15); temnicerul și casa lui (Fapte 16, 33); Crispus și casa lui (Fapte 18, 8).
În momentul în care se săvârșește Botezul, în ființa celui care se botează pătrunde harul, care produce mai multe efecte: curățirea de păcatul strămoșesc, iar dacă cel care se botează e adult, îl curățește și de toate păcatele personale, săvârșite până la Botez, Botezul șterge și vina și pedeapsa pentru păcate, dar el nu nimicește și urmările păcatului strămoșesc, cum sunt înclinarea spre rău, suferința; prin Botez ne naștem la o viață spiritală, ne îngropăm împreună cu Hristos ca să înviem împreună cu El la o nouă viață; cel renăscut prin Botez devine fiu al lui Dumnezeu și membru al Trupului tainic al Domnului.
Biserica noastră învață și a învățat totdeauna că Botezul este necesar pentru mântuire. Ea se bazează pe Sfânta Scriptură, care prezintă păcatul originar ca pe o realitate ce se transmite în toți oamenii și care atrage după sine condamnarea. Și cum de acest păcat ne putem elibera numai prin harul Botezului, urmează logic că pentru a scăpa de condamnare și a dobândi mântuirea avem nevoie de Botez. Prin urmare, necesitatea Botezului e impusă de existența păcatului strămoșesc.
Care este rolul pe care și-l asumă nașul la botez, semnificația lumânării de botez și numele pe care îl primește pruncul?
Pentru că nașul își manifestă intenția de a fi copilul botezat, el îl aduce la Botez și mărturisește credința în locul lui și tot el ia garanția educației religios-morale a finului, rolul nașului este acela de a se îngriji de viața spirituală a finului său, învățându-l, la vremea cuvenită, adevărurile dreptei noastre credințe spre a face din el un bun credincios, un mădular sănătos al Sfintei Biserici.
Lumânarea de botez semnifică luminarea sufletului celui botezat, care vine de la întuneric la lumină și prin Botez se face fiu al luminii lui Hristos.
În legătură cu numele pe care îl primește pruncul, mărturisesc din experiență proprie că sunt unii creștini, care din nepăsare sau din neștiință aleg pentru copiii lor nume necreștine. Este de înțeles că alegerea sau punerea numelui copiilor este o problemă de opțiune și de libertate a părinților și nașilor copilului, dar socotesc că acestea să fie luate din onomastica românească tradițională specifică și mai ales din calendarul creștin cu nume atât de frumoase, variate și expresive. Căci „a așeza un nume de botez străin, afirmă pr. prof. dr. Nicolae Necula în lucrarea sa „Tradiție și înnoire în slujirea liturgică” (volumul I), pe lângă un nume de familie tipic românesc, înseamnă și lipsă de bun-gust, de cultură și de maturitate”.
În acest sens, este bine să conștientizăm că sfântul al cărui nume îl purtăm este pentru noi nu numai un patron și un ocrotitor, ci și un model de urmat spre a ajunge la asemănarea cu Creatorul nostru. În același timp, numele luate din calendarul bisericesc oferă posibilitatea serbării zilei onomastice a fiecăruia, care înseamnă comuniune sufletească cu familia și cu cei dragi.
(sursa: Ziarul Lumina)